Lupta buddhistilor cu ispita

Am cunoscut acum catava vreme un barbat dedicat intru totul buddhismului . El mi-a povestit cum a renuntat odata la o vacanta pentru a se studia , medita si invata preceptele acestei credinte. Iata cateva din lucrurile pe care mi le-a marturisit :
“ Am realizat, la un moment dat , ca buddhismul nu este doar o cale de a evita viata.Nu era deloc plictisitor.Era , cum sa spun .. transformator. Puteam sa ma bucur de viata dintr-o perspectiva clara , deschisa , sanatoasa si relaxata.
Unul din lucrurile esentiale pe care le-am aprofundat a fost cum sa depasesc durerea coplesitoare ce vine odata cu dorinta fizica sau dragostea fata de cineva. Daca esti indragostit ori atras fizic sau intimidat de o femeie atragatoare sau un barbat aratos nu trebuie decat sa iti amintesti ca dincolo de exteriorul lor ispititor exista doar sange , mucus , excremente si urina , la fel ca si in cazul oricarui om. De fapt , nu trebuie decat sa iti inchipui cum acea fiinta atractiva este asezata si se screme pe scaunul unei toalete. Chestia asta chiar functioneaza. Iti amintesti ca ai de a face cu oameni, iar dorinta sau dragostea dispar. “

Intrigata de aceste cuvinte , am cautat sa aflu mai multe despre acest aspect al buddhismului. Printre altele , am descoperit un vechi text (tradus in limba engleza) care exprima extrem de revelator felul care buddhistii se retrag din drumul obisnuit al existentei. Sper ca randurile de mai jos va vor ajuta sa va faceti mai mult decat o idee despre una din marile orientari spirituale ale lumii …

“:Tulburarile adanci se nasc din lacomie ,dar si din pangarirea datorata “celor cinci dorinte” si “celor sase prafuri”.
Din radacina lacomiei apar tulburari rele , precum avaritia , ura , escrocheria si inselaciunea … cunoscute drept chinuri secundare. “Cele cinci dorinte” se refera la cele cinci pangariri , adica la dorintele pentru forme frumoase (dorinta sexuala) , avere si bani , faima si putere , mancare pretentioasa si haine elegante , odihna si somn peste masura. “Cele sase prafuri” sunt forma , sunetul , mirosul , gustul , atingerea si dharmele.

Cele “cinci prafuri” cuprind cele “cinci dorinte” .Termenul cele “5 dorinte” a fost insa creat ca o expresie separata pentru a sublinia cele mai grave cinci pangariri ale fiintelor umane in cadrul celor “sase prafuri”. Conceptul celor “sase prafuri” este folosit atunci cana vorbim in general , in timp ce “expresia “cele cinci dorinte” se refera la pangariri concrete. Termenul de cele “sase prafuri” este utilizat aici pentru a ingloba alte pangariri care nu sunt incluse in cele “cinci dorinte” , precum placerea excesiva pentru muzica si cantece , ca si aplecarea prea mare asupra romantiozitatii, romanelor , etc.
Atunci cand cele cinci dorinte si cele cinci prafuri iti ies in cale , modul general de a le contracara este prin intermediul vizualizarii mestesugite ale celor patru adevaruri : impuritatea, suferinta , vremelnicia si non-sinele.

Impuritatea

Acest adevar ne spune ca trupul este impur , mintea este impura si realitatea inconjuratoare este impura.
Impuritatea corpului inseamna ca trebuie sa reflectam la faptul ca dedesuptul stratului acoperitor al pielii , trupurile noastre si ale celorlalti sunt compuse intru totul din murdarie, substante puturoase precum carnea , oasele , puroiul , flegma , excrementele , urina , etc. Nu numai atat , dar toate fluidele corpului sunt eliminate prin noua deschizaturi (gura , urechile , nasul , anusul etc.) .Daca gandim asa cum trebuie , ne dam seama ca trupul fizic al fiintelor constiente merita cu greu sa fie apreciat .
Impuritatea mintii inseamna ca odata ce mintea izvodeste ganduri de lacomie , ea a devenit deja rea si pangarita , asemeni lacului cristalin care a fost patruns de murdarie si mocirla. In aceasta privinta , avem zicala :

“ Cineva care stie cum sa se cultive nu isi risipeste eforturile ; o minte linistita , calma aduce puterea si intelepciunea spiritului.”

Cei care sunt hotarati sa urmeze Calea trebuie sa se straduiasca sa inlature treptat din minte aceste tulburari , intinate de lacomie in cele mai grosolane si mai subtile aspecte ale ei.

Realitatea impura este lumea celor “cinci complicatii” , plina de noroi si murdarie , pietre si stanci , tepi si spini , si care gazduieste nenumarate fiinte constiente pangarite in trup si minte.Din aceasta cauza , aceasta lume nu este demna de a fi nazuita sau dorita.

Suferinta

Acest adevar este legat de faptul ca trupul trece prin suferinta , mintea indura suferinta si realitatea inconjuratoare este supusa suferintei.
Suferinta corpului inseamna ca trupul nu este doar impur , ci este supus si varstei , batranetii, bolii si mortii , precum si caldurii , frigului si setei , ca si altor greutati care ne fac sa suferim , impiedicandu-ne sa fim liberi si fericiti.
Suferinta mintii semnifica faptul ca atunci cand mintea ne este afectata , ea este cu siguranta arsa de focul tulburarilor , legata de franghiile tulburarilor , lovita , urmarita si supusa biciului tulburarilor , murdarita si intunecata de fumul si praful tulburarilor. In acest fel , oricine da nastere tulburarilor este lipsit de intelepciune , pentru ca cea dintai persoana pe care o face sa sufere este ea insasi.
Suferinta mediului inconjurator inseamna ca acest pamant este inrobit capriciilor vremii, usturatoarei fierbinteli , inghetului frigului si caderii ploii , astfel incat fiintele constiente trebuie sa se chiunuie si sa sufere zi de zi pentru a putea supravietui. Tragediile se intampla in fiecare zi , chiar inaintea ochilor nostri.

Vremelnicia

Vremelnicia inseamna nestatornicia corpului , mintii si mediului.
Vremelnicia corpului ne spune ca trupul se ofileste cu repeziciune , ajunge iute la batranete si neputiinta , sfarsind prin moarte.
Cei batrani se plangeau :

Vai ,unde este acea vreme cand eram tineri si calaream pe bete de bambus spunandu-ne ca sunt cai ? Intr-o clipire a ochiului , parul nostru s-a acoperit cu culoarea inghetului.

Ce s-a petrecut cu acei bravi si inteligenti barbati tineri si acele frumoase si incantatoare femei de altadata ? Ei au sfarsit precum in urmatorul poem :

Obrajii imbujorati s-au ofilit, eroii au disparut ,
Ochii tinerilor invatacei sunt, de asemeni , tristi si obositi.

Vremelnicia mintii inseamna ca mintea si gandurile fiintelor constiente se schimba mereu , uneori umplute cu dragoste sau manie, alteori cu fericire ori tristete. Daca sunt cercetate cu atentie, aceste ganduri sunt iluzorii si false , la fel ca bulbucii din apa.
Vremelnicia mediului inseamna nu numai ca imprejurimile noastre sunt intotdeuna schimbatoare si nesigure, ci si ca fericirea este nestatornica. Mancarea gustoasa , odata inghitita cu pofta, isi pierde savoarea ; o intalnire sentimentala , oricat ar fi de dulce si plina de bucurie , se termina in cele din urma cu o despartire ; o petrecere voioasa devine un lucru din amintire ; o carte buna ajunge , treptat, la ultima pagina.

Non-sinele

Non-sinele inseamna ca nu exista un adevarat sine si ca nu suntem stapanii fiintei noastre. El este impartit in non-sinele corpului, non-sinele mintii si non-sinele mediului.
Non-sinele corpului consta in faptul ca trupul este iluzoriu si nu este propriul sau stapan. El nu poate fi tinut etern tanar si nu poate fi ferit de degradare si moarte. Chiar si zeii si “nemuritorii” pot numai sa isi amane moartea pentru o vreme.
Non-sinele mintii se refera la iluzionata minte a fiintelor constiente , care nu are o natura permanenta. De exemplu, mintea lacomiei , gandurile intristate , furia , dragostea si fericirea apar si dispar dintr-o data ; nimic nu este real.
Mediul non-sinelui inseamna ca imprejurimile noastre sunt iluzorii , pasive , supuse nasterii si mortii. Orasele si satele sunt inlocuite cu timpul de dealuri pustii , campurile cu aguzi lasa loc curand marilor intinse , fiecare lucru se schimba si se transforma intr-o secunda , un peisaj dispare si un altul ii ia locul.

Vizualizand ca totul , de la corp si minte pana la mediu , este impur , destinat suferintei , vremelniciei si non-sinelui , practicantul se poate elibera de mintea lacomiei. Fiintele constiente , lipsite de intelepciune , traiesc intotdeuna cand in sus , cand in jos ; ele confunda impuritatea cu puritatea , suferinta cu fericirea , vremelnicia cu permanenta , non-sinele cu sinele. Apoi , ele isi construiesc iluzii si devin degradate si pangarite. Din acest motiv, Buddha Sakyamuni a invata fiintele constiente cele Patru Adevaruri , pentru a le inlatura iluziile.

De exemplu , excrementul uman pe care il vedem drept fetid si murdar este considerat ca parfumat , curat si suculent de animale precum insectele , cainii si porcii – datorita iluziei karmei lor. Din aceasta cauza , ele se lupta si se infrunta sa il infulece. Dorintele murdare ale acestei lumi sunt considerate de catre oameni drept frumoase si curate. In acest fel , zeii si Nemuritorii ii vad ca urat mirositori , murdari si patati , aproape la fel cum fiintele umane gandesc despre cainii si porcii care mananca lucruri scarboase. Feluritele dorinte ale fiintelor constiente , pangarite si nestatornice , sunt in general in acest fel. Practicantul trebuie sa se straduie in mod treptat sa le distruga .”



Copyright © diane.ro

Articole din acelasi domeniu in blogul Dianei:


Povestea despre Adam si Eva in varianta vedica

Feng Shui - Cele 8 simboluri buddhiste ale norocului

Picioarele scurte ale adevarului | O poveste cu talc
Lupta buddhistilor cu ispita Lupta buddhistilor cu ispita Reviewed by Diana Popescu on septembrie 07, 2010 Rating: 5

Niciun comentariu:

Un produs Blogger.