Ovideniile în tradiții și superstiții românești


În fiecare an, în ziua de 21 noiembrie, are loc sărbătoarea Ovideniile sau Intrarea în biserică a Maicii Domnului. Bătrânele ştiu că e zi însemnată în calendar cu cruce roşie, că se aprind lumânări pentru cei morţi şi se da şi de pomană, aşa că îşi fac datoria şi plăcerea de a merge la biserică, fără a se mai întreba ce semnificaţie are şi de unde vine acest sărbătoare.

Ce sa faci de Ovidenii?

Ce înseamnă Ovideniile şi ce fel de eveniment marchează intrarea în biserică a Fecioarei Maria? 

Aşa zisa intrarea în templu sau în biserică a Maicii Domnului este un eveniment cumva controversat, întrucât nu este consemnat în Biblie, aşa cum a fost ea legiferatăşi îngrădită, în anul 325 i.Hr., de Conciliul de la Niceea, ci în evanghelia apocrifă sau protoevanghelia lui Iacob, despre copilăria lui Iisus.
Potrivit acestui text, părinţii Mariei, Ioachim şi Ana, care îşi doreau, dar nu puteau avea un copil, au primit un mesaj ceresc prin care li s-a vestit că dorinţa lor fierbinte le va fi împlinită. Drept mulţumire pentru darul Domnului de a avea o fată, Maria, ei au dus-o, la vârsta de 3 ani, în templu potrivit jurământului pe care îl făcuseră la naşterea ei, unde a rămas până la pubertate, în jurul vârstei de 12 ani, sub oblăduirea preotului Zaharia.
Potrivit tradiţiei, Maria trebuia să îşi petreacă această perioada într-un locaş sfânt, în scopul de a fi pregătită pentru rolul ei de mamă a Domnului.
Aşadar, deşi este un eveniment consacrat în creştinism, Ovideniile nu au un punct de pornire clar definit.Oricum, această sărbătoare îşi are originile în consacrarea bazilicii Sfintei Maria, construită în anul 543 de către bizantini, în vremea împăratului Iustinian I, aproape de locul străvechiului templu în ruină din Ierusalim. Bazilica a fost distrusă de persanii sasanizi în anul 643, după asaltul Ierusalimului.

Sfântul Nicolae în superstiții și tradiții românești
Noaptea Sfântului Andrei - Vrăji, farmece și superstiții de măritiș

Sărbătoarea intrării Maicii Domnului în templu a continuat să fie celebrată în orient, fiind consemnată a fi ţinută apoi, în secolul IX, în sudul Italiei, şi introdusă oficial de către papa Gregoriu al ÎI-lea în anul 1372. Suprimată de Papa Pius al V-lea, în 1568, ea a fost readusă în calendarul romano – catolic în 1585, de către Papa Sixtus al V-lea.
Biserica creştin–ortodoxă celebrează intrarea în biserica a Maicii Domnului pe data de 21 noiembrie (după calendarul iulian) sau 4 decembrie (potrivit calendarului gregorian).
Biserica româno-catolică sărbătoreşte Prezentarea la templu a Binecuvântatei Fecioarei Maria tot pe 21 noiembrie, zi dedicată şi pentru “Pro Orantibus” (în latină, “pentru cei care se roagă”), adică pentru darul vocaţiei monastice.

Care este înţelesul numelui Ovidenii, Vodivenie, ori Ovedenie?

Cuvântul Ovidenie provine din termenul slav “Vovedenie”, semnificând “introducere sau aducere”, ce a căpătat în popor o conexiune cu verbul “ a vedea”, prin intermediul cuvântului “vedenie”.
În acest fel, s-a ajuns să se spună că Ovedeniile se ţin pentru că, în această zi s-a vădit (văzut) lumea pe care Dumnezeu a vestit-o la Blagoveştenie- Buna Vestire.
Din acest motiv, ziua intrării în biserica a Maicii Domnului este consacrată ochilor care văd şi luminii ce rupe întunericul.


Ce să faci de Ovidenii?

De aceea se dau de pomană, cu ocazia Moşilor de Ovidenii, nu numai peşte şi plăcinte cu varză sau dovleac, apă sau braga şi colăcei, ci şi lumina de veci, întruchipată de o lumânare ce se spune că nu se va stinge nicicând pe lumea cealaltă.
Este bine să aprinzi o candelă mica de dimineața!
Se obişnuieşte încă, în unele zone, să se sfinţească un ştergar, folosit în cursul anului numai şi numai pentru ştersul ochilor.
Lumânările se aprind şi pentru cei duşi de pe acest pământ, în special pentru acei decedaţi care nu au avut pe nimeni lângă ei atunci când au murit. De asemeni, se aprind lumânări şi pentru cei înecaţi şi se fac pomeni pentru copiii duşi la ceruri.

În seara din ajunul Ovideniei, se obişnuia să se lipească o lumânare de o strachină plină cu apă, urmând să se facă 100 de mătănii în aceeaşi seară, alte 100 la miezul nopţii, şi încă o dată, 100, în zori de zi, după care urma o spălare rituală cu apă din strachină, având darul de a aduce sănătate şi a proteja faţă de relele omeneşti.
Se zice că, dacă în ziua de Ovidenii este cald şi frumos, anul ce va urma va fi secetos, iar dacă este frig şi ploaie, anul viitor va fi ploios şi plin de molime. La fel, dacă ningea pe 21 noiembrie, acesta era semn de iarnă grea.

De Ovidenii nu este îngăduită nici un fel de muncă, mai ales că, vorba moldovenilor, “Ovidenia o ţin până şi turcii." De altfel, cei care lucrează riscă să li se pocească unul sau două din picioare. Între 21 noiembrie şi Sfântul Gheorghe, femeilor li se interzicea să mai bată cu maiul rufele la râu, pentru a nu se duce la fundul apei cei înecaţi.

În ziua sărbătorii Intrării Maicii Domnului în biserica se credea, la fel ca și în ziua de Crăciun, că cerul se deschide şi vitele încep a vorbi. Tot în această zi, conform tradiţiei din Bucovina, vrăjitoarele începeau să-şi facă mendrele şi, din această cauză, era indicat să se ungă ferestrele şi uşile cu usturoi, ca nu cumva să se lipească de casă farmecele.
Se mai povestea că în noaptea de Ovidenii, dacă aveai noroc, puteai vedea flăcările albastre luminând deasupra locurilor unde erau îngropaţi bani.

Copyright © diane.ro. 2011


Ovideniile în tradiții și superstiții românești Ovideniile în tradiții și superstiții românești Reviewed by Diana Popescu on 22:57:00 Rating: 5

Niciun comentariu:

Un produs Blogger.
-->