Patrunjelul in superstitii, legende, mituri

Patrunjelul, avand numele stiintific de Petroselinum crispum, face parte din familia Umbelliferae. Denumirea "Petroselinum" deriva din cuvantul grec "petros", semnificand "piatra", o referire la tendinta acestuia de a creste in pamanturi pietroase.

In Grecia antica, atletii victoriosi erau recompensati cu o cununa de patrunjel. Tot acolo, ramurile acestei plante, impletite cu zambile, impodobeaua crestestul tinerelor mirese. Grecii avea la indemana si o explicatie pentru lunga perioada de germinatie a patrunjelului. Ei credeau ca semintele acestui tip de zarzavat, dedicat zeitei Persephone, regina lumii subpamantene, se duceau de noua ori in Hades, intorcandu-se inapoi pe pamant de tot atatea ori, inainte de a prinde radacini.

Intr-o legenda greceasca, se spunea ca patrunjelul s-a nascut pe pamant din sangele lui Archemorus, vechiul zeu al fertilitatii, al carui nume insemna "premergatorul mortii". Crengute de patrunjel erau asezate, in traditia greceasca, peste mormintele rudelor ori prietenilor, expresia elina "De'eis thai selinon" ("a avea nevoie numai de patrunjel") constituind un echivalent eufemistic pentru "a fi cu un picior in groapa".

Istoricul roman Plutarh povestea ca un conducator celtic a exploatat teama grecilor fata de patrunjel trimitand inaintea armatei lor sute de magari incarcati cu aceasta verdeata. La vederea "abominabilei" plante, grecii ar fi rupt-o la fuga , regatul celtic fiind in acest fel ferit de o iminenta invazie.

In cultura romana, patrunjelul era din plin imprastiat peste painea de la micul dejun. Potrivit unei superstitii, daca semintele acestuia era aruncate intr-o balta cu pesti suferinzi, ei se puteau reinsanatosi. De asemeni, se credea ca o ghirlanda din frunze de patrunjel asezata in jurul gatului avea potentialul de a impiedica betia. In mitologia romana, patrunjelul crestea din belsug in Ogygia, insula mortii guvernata de Calypso. Nu intamplator, poate, crestinii timpurii au consacrat aceasta planta Sfantului Petru, paznicul portilor raiului.

Foarte folosit in Evul Mediu, patrunjelul era legat totusi de malefice practicile magice. Potrivit legendei, era principalul ingredient cu care erau frecate maturile vrajitoarele pentru a le face capabile sa zboare. Oamenii din Anglia aveau credinta ca aceasta planta avea frunzele zimtate din pricina zanelor care le sfasiau, suparate ca gradinile cu lalele din preajma caselor fusesera inlocuite cu razoare de zarzavaturi. Magicele fiinte apreciau lalelele intrucat numai din aceste flori isi puteau impleti leaganele pentru copiii lor. Daca un micut voia neaparat sa stie de unde ori cum vin copiii pe lume, i se spunea ca acestia apareau in razoarele de patrunjel. Acest lucru era valabil totusi numai pentru fetite, baieteii avandu-si obarsia in tufele de agrise.

Tot in perioada medievala, se spunea ca numai oamenii rai ori pacatosi erau in stare sa cultive patrunjelul, pentru ca acesta trebuia sa fie semanat de noua ori inainte de a rasari, primele opt insamantari apartinand diavolului ( o reminiscenta a mitului grecesc amintit anterior). Pentru a se asigura ca aceasta zarzavat va creste, era recomandat sa fie plantat de catre o femeie. In acelasi timp, orice fata (fecioara) ce aseza in pamant seminte de patrunjel era vazuta drept sortita sa ramana curand gravida (cu diavolul). Conform unei alte superstitii, acest zarzavat era considerat drept periculos pentru femeile insarcinate sau cele ce abia dadusera nastere unui copil, fiind utilizat de unele femei pentru a avorta. Legenda zice ca tinerele mame ce mancau patrunjel riscau sa ramana sterpe de lapte.

In limbajul florilor, patrunjelul este menit sarbatorilor, avand scopuri pur ornamentale. Nu se recomanda a fi daruit unei prieten, avand capacitatea de a atrage ghinionul sau chiar moartea.

Patrunjelul era apreciat drept un remediu impotriva otravurilor. Frunzele acestuia, asezate in jurul unei farfurii cu mancare, reprezentau un semn de buna credinta. Din cauza acestei superstitii se spune ca aceasta planta a ajuns sa fie larg folosita drept granitura ori ornament al bucatelor. Pe de alta parte, o legenda sustine ca patrunjelul nu este indicat a se aseza in vesela ori vase de sticla, putand provoca spargerea acestora.

Legat de planeta Mercur si elementul primar al aerului, patrunjelul este asociat in magia contemporana (Wicca) cu dorinta erotica, norocul, comunicarea cu alte planuri existentiale, protectia, purificarea, fertilitatea, reincarnarea, sanatatea, puterea, vitalitatea, ghicitul viitorului, meditatia, ritualuri de moarte si dragoste.

Patrunjelul vazut in vis reprezinta un succes ori o mare realizare. Implinirile tale sunt pe cale a fi recunoscute sau apreciate daca visezi aceasta planta. Intr-o alta interpretare, un astfel de vis semnifica purificarea. Ti se transmite astfel sa te lepezi de negativism, de lucrurile care te trag inapoi si iti impiedica evolutia personala.

Patrunjelul este de departe o planta diavoleasca. Din contra, este o bogata in vitaminele A si C, imbelsugata in calciu, niacina si riboflavina, un zarzavat indispensabil in bucatariile romanesti si nu numai. Despre calitatile vindecatoare si tonice ale patrunjelului voi vorbi insa intr-un alt articol.


Copyright © diane.ro

Articole din acelasi domeniu in blogul Dianei:

Urzicile - Legenda si sursa de sanatate

Ceapa in superstitii, farmece si legende

Mararul, legenda si sursa de sanatate
Patrunjelul in superstitii, legende, mituri Patrunjelul in superstitii, legende, mituri Reviewed by Diana Popescu on iunie 08, 2013 Rating: 5

2 comentarii:

  1. Foarte frumos articolul acesta.
    Iti iubesc blogul, chiar vorbesc serios!

    RăspundețiȘtergere
  2. Adevarul este ca folosesc destul de des patrunjelul, pur si simplu adoram gustul sau in orice mancare.

    RăspundețiȘtergere

Un produs Blogger.