duminică, 3 noiembrie 2013

Legende si mituri despre cutremure

Zvonurile alarmiste, declaratiile mai mult sau mai putin contradictorii despre cutremure ce ne zguduie tot mai frecvent mintile si sufletele, mi-au sugerat sa trec in revista cateva din cele mai cunoscute legende si mituri despre aceste temute fenomene ale naturii.  Daca, intr-un mai vechi articol am vorbit despre cutremurele in superstitiile asiatice si romanesti, de aceasta data am incercat sa va prezint credinte de pe cele mai diverse meridiane ale lumii.

Dintre toate culturile ce au abordat marile dezastre planetare, traditia azteca pare a fi cea mai reprezentativa. Potrivit mitului aztec al celor cinci sori, lumea a fost distrusa de patru ori pana acum din pricina luptei dintre zei. Intaia oara pamantul a pierit din cauza jaguarilor, a doua oara ca urmare a unui nemaipomenit uragan, a treia oara prin foc, si a patra oara ca efect al unui imens potop. Aztecii credeau ca traim intr-o a cincea lume, ce urmeaza fi spulberata de cutremure. In mitologia Hopi, suntem de fapt in cea de-a patra lume; cele anterioare au fost devastate de foc, gheata, si potop.

Thales din Milet, vestitul invatat din Grecia antica, credea ca agitatia extrema a imensei mari pe care pluteste pamantul determina ivirea cutremurelor. Intr-o alta teorie din antichitate, mult mai elaborata,  cutremurele erau produse de miscarea aerului in uriase grote subpamntene.

In Japonia, exista legenda lui Namazu, un tip de somn considerat adeseori drept un prevestitor al marilor dezastre, inclusiv al inundatiilor si cutremurelor. Intr-o versiune a povestii populare, Namazu provoca de fapt cutremurele. El traia in malul de dedesuptul pamantului, inchis aici de zeul Kashima, care apasa deasupra lui o stanca pentru a-l impiedica sa scape. Uneori, insa, Kashima uita il tina cu putere pe Namazu, iar aceasta se zbatea dand astfel nastere cutremurelor.

Conform folclorului tibetan, pamantul sta pe spatele unei imense broaste. Atunci cand ea se misca, sau sare in apa, provoaca cutremurele. Intr-o legenda din Bali, o broasca testoasa cara in spate pamantul iscand cutremure ori de cate ori face cate un pas. In traditia polineziana, Ruau-Moko, copilul nenascut inca al zeitei pamantului Papa se misca in pantecele ei si determina astfel aparitia cutremurelor. Poporul Chicha din Peru o venereaza pe Mama Pacha, mama pamantului, care, pe langa faptul ca vegheaza asupra campurilor si a recoltei, se infatiseaza si sub forma unui dragon ce produce cutremurele. Zeita mayasa a cutremurelor si muntilor poarta numele de Cabrakan.

Intr-o legenda a indienilor Gabrielino din sudul Californiei, se spune ca Marele Spirit a creat un frumos taram plin de lacuri si rauri, carat in spate de sase broaste testoase. Intr-o zi, broastele testoase s-au certat, asa ca trei dintre ele s-au indreptat catre est, iar celelalte trei catre vest. Dintr-o data, pamantul s-a cutremurat, apoi s-a crapat cu un infricosator zgomot! Broastele testoase nu au putut sa inoate departe intrucat pamantul atarna greu peste ele, asa ca au incetat harta si s-au impacat. Cu toate acestea, uneori ele se mai cearta zgaltaind iarasi taramul Californiei.

In Mexic, se spunea ca El Diablo, diavolul, face enorme crapaturi in pamant din interiorul acestuia. Impreuna cu cohortele sale de dracusori, foloseste aceste crapaturi pentru a iesi in lume si a le face necazuri oamenilor.

O legenda din Africa de Vest povesteste ca pamantul este un gigantic disc, sustinut intr-o parte de un munte, si in cealalta de un urias ce isi imbratiseaza  sotia care, la randul ei sustine cerul. Cand cei doi soti inceteaza sa se imbratiseze, pamantul porneste a se cutremura.

Un stravechi trib din Mozambic avea credinta ca pamantul este o fiinta vie, si are aceleasi probleme ca si oamenii. Uneori, el se imbolnavea, si era cuprins de friguri care il faceau sa se zgaltaie.

Hindusii indieni credeau ca opt puternici elefanti sustin pe umerii lor pamantul. Potrivit acestui mit, atunci cand unul dintre ei obosea, isi coboara si isi scutura capul, iscand astfel cutremure. Conform altei legende indiene, pamantul este purtat de patru elefanti aflati pe spatele unei broaste testoase. La randul sau, brosca testoasa sta asezata pe capul unei cobre. Indiferent care dintre aceste creaturi se misca, echilibrul se strica, iar pamantul incepea sa se zguduie.

In peninsula Kamciatka, din Rusia, exista legenda unui zeu numit Tuli care purta pamantul intr-o sanie trasa de caini plini de purici. Ori de cate ori un caine se oprea si se scarpina, pamantul incepea sa se cutremure.

In mitologia scandinava, zeul Loki era pedepsit pentru ca-si ucisese fratele, Baldur. Legat de o stanca intr-o pestera subterana, avea deasupra sa un sarpe din gura caruia picura o otrava stransa intr-un bol de sora lui Loki. Din cand in cand, ea trebuia sa plece pentru a goli bolul, iar otrava dadea sa cada peste fata lui Loki. El se zbatea in colo si incoace pentru a se feri, iar miscarile sale cutremurau pamantul de deasupra.


Copyright © diane.ro

Articole din acelasi domeniu in blogul Dianei:

Trandafir creat de un cutremur

Ai simtit cutremurul? | Sindromul cutremurului

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu