Despre Zolty, bunătate şi o poveste cu tâlc


De ceva vreme mă tot străduiesc să îţi povestesc despre bunătatea care te poate bucura acum, însă, înainte de a ţi-l prezenta pe Zolty de la Bogata am să-ţi dăruiesc, astăzi, o poveste care să-ţi umple inima!








Povestea călugărilor 


Se spune că, pe vremuri, o mănăstire trecea printr-o perioadă foarte grea. Şi, deşi făcuse parte la un moment dat dintr-un Ordin, din cauza persecuţiilor religioase ale vremii, acesta îşi pierduse toate mănăstirile. 
Ordinul era pe ducă şi mai număra, la vremea poveştii noastre, doar cinci călugări ce rezistau din greu în mănăstirea- mamă: abatele şi alţi patru călugări, toţi trecuţi de 70 de ani. 
În adâncul pădurii care înconjura mănăstirea se găsea o colibă simplă în care rabinul din oraşul învecinat o folosea uneori ca refugiu, pentru meditaţie. 

Într-o zi, abatele s-a gândit să meargă la colibă, să vadă dacă rabinul nu ar putea să-i dea vreun sfat şi niscaiva ajutor să-și salveze mănăstirea. 
Însă, rabinul l-a căinat: 
- Ştiu prin ce treci! Oamenii şi-au pierdut credinţa! Nu mai au nimic sfânt în ei! Nici pe la sinagogă nu mai vine nimeni! 
Şi, astfel, cei doi au plâns unul pe umărul celuilalt, au citit pasaje din cărţi şi au stat la taclale despre cele sfinte. 
- Mă bucur foarte tare că te-am văzut, a spus abatele, la vremea despărţirii. Nu-mi poţi da nici măcar unsfat bun că să pot salva mănăstirea?
- Îmi pare rău! Dar nu am ce să-ţi spun. Doar că, Mesia se află printre noi! 

Bunătatea în citate, aforisme şi maxime 


Când ceilalţi călugări au auzit vorbele rabinului povestite de abate, s-au întrebat în sinea lor, care era semnificaţia acelor cuvinte. 
- Mesia, o fi unul dintre noi? Unul dintre noi, cei rămaşi la mănăstire? Oare abatele să fie? Este posibil? Sau poate fratele Thomas care e precum un sfânt? Sau celălalt frate Elrod care, deşi este cam arţăgos, este şi foarte înţelept? Cumva să fie fratele Philip atât de bun la inima şi tot timpul săritor când ai nevoie de el? Desigur nu s-a referit la mine! Dar dacă să presupunem că despre mine este vorba? Doamne, nu sunt atât de vrednic de Tine, nu-i aşa? 
Astfel gândeau călugării unul despre celălalt şi în scurt timp, au început să se trateze între ei cu un respect deosebit, deşi era puţin probabil ca unul dintre ei să fi fost Mesia. Oare aşa era, puţin probabil...? 

Fiindcă pădurea din jur era deosebită în acea perioada, oamenii veneau la picnic, câteodată sau să se plimbe pe aleile ei, dintre care cele mai multe duceau către capela unde se aflau mai tot timpul călugării. Se putea simţi aura de un extraordinar respect care-i învăluia pe aceştia şi care umplea atmosfera din jur. Oamenii au început să vină mai des, aducându-şi şi familiile şi prietenii, care la rândul lor reveneau cu alţi prieteni.

Unii dintre tinerii vizitatori şi-a dorit într-o zi să se alăture ordinului. Iar în altă zi au venit alţii şi alţii... În câţiva ani mănăstirea a devenit înfloritoare, mulţumită darului rabinului, o autentică şi vibrantă comuniune de lumină şi iubire pentru întregul ţinut. 
Sfârşit.


Caritatea în citate, aforisme şi maxime 




Povestea  aceasta are o continuare, chiar în acest moment...

Cu câteva săptămâni în urmă, am acceptat cu bucurie invitația de a ma implica într-o campanie printre bloggeri.
Campania suna cam așa:
ACUMA, VĂ ROG, SĂ MĂ AJUTAȚI SĂ VÂND ACESTE BANNERE PUBLICITARE!

Omul numai inimă care a pornit  aceasta campanie este Zolty de la Bogata, blogger și el, care cerea sprijinul  în vederea strângerii unor bănuți  pentru achiziționarea unor cărucioare electrice pentru persoanele în nevoie, cu handicap locomotor, prin vânzarea spațiilor publicitare de pe siteurile și blogurile românești sau prin articole publicitare.
Mâhnirea mea a fost destul de mare când unii inși dornici de publicitate au oferit câțiva firfirici pentru aceste servicii. 
Am întrebat însă, câțiva prieteni din rețelele de socializare despre probabilitatea de a ajuta cumva acesti oameni.
Si a fost rost și de Bucurie  Mare, pentru că există oameni cu inimi mari și minți luminate, ca și tine!

Îți vorbeam despre bunătatea aceea generoasă care vibrează de lumină, bucurie și iubire, cu gândul că ai putea ajuta și tu donând din puținul tău pe adresa de paypal a lui Zolty, care este zoltybogata@yahoo.com  sau luând direct legătura cu el, pe blogul său, ori în rețelele de socializare.

Singura bunătate pe care ți-o poți imagina este aceea pe care o trăiești!

Diana
Despre Zolty, bunătate şi o poveste cu tâlc Despre Zolty, bunătate şi o poveste cu tâlc Reviewed by Diana Popescu on august 14, 2016 Rating: 5

4 comentarii:

Un produs Blogger.