Coada şoricelului: Superstiţii şi sursă de sănătate

Asociată cu numeroase superstiţii ale lumii, aparţinând familiei Asteraceae, coada şoricelului a fost considerată din timpuri străvechi o plantă de leac plină de virtuţi, o sursă de sănătate cu calităţi remarcabile.

Achillea Millefolium, numele său ştiinţific, provine din cel al eroului Ahile, care o folosea pentru tratarea rănilor soldaţilor săi în bătălia de la Troia. Homer povesteşte că centaurul Chiron ar fi împărtăşit oamenilor secretele acestei ierbi şi l-ar fi învăţat pe Ahile cum să-şi lecuieasca cu ea luptătorii. Datorită acestei întrebuinţări este numită şi "Soldier woundwort" ("iarba rănii soldatului"). Pe de altă parte, cuvântul "Millefolium" are semnificaţia "o mie de frunze."

Conform lui Dioscoride, dacii denumeau această plantă "chodella." La români poartă şi numele de "coada vacii".
Coada şoricelului

Alte nume ale cozii şoricelului din limba engleză includ "Yarrow," "Arrowroot" (rădăcina săgeţii), "Bad Man's Plaything" (jucăria omului rău), "Carpenter's weed" (iarba tâmplarului), "Woundwort" (iarba rănii). "Blood wort" (iarba sângelui), "Death flower" (floarea morţii), "Devil's nettle" (urzica diavolului), "Goraldo," "Nosebleed plant" (planta sângerării nasului), "Oldman's pepper" (piperul bătrânului), "Knight's Milefoil (o mie de frunze ale cavalerului). În New Mexico şi Colorado i se spune în spaniolă "Plumajillo" (frunzuliţa).

În limbajul victorian al florilor poate avea fie semnificaţia de "război," fie cea de "sănătate, vindecare." Potrivit unora, este şi un simbol al dragostei, îndeosebi al uneia de durată. Frecvent, coada şoricelului are nevoie de doi sau mai mulţi ani pentru a ajunge la maturitate dar, de îndată ce se întâmplă asta, este atât de puternică şi rezistentă încât poate înfrunta o vreme foarte vitregă, în stare să distrugă alte plante. Ne îndrumă, aşadar, să ne nutrim cu mare grijă şi răbdare dragostea la început, şi apoi să ne încredem că iubirea ne va sprijini indiferent de împrejurările vieţii.

Superstiţii despre coada şoricelului 


În folclorul din insulele Hebride (Scoţia) se credea că o frunză a acestei ierbi ţinută peste ochi avea darul de a conferi o a doua vedere, magică, supranaturală.

În multe regiuni din Europa, i se atribuia şi harul de a pune pe fugă spiritele rele. În Egtvet, Danemarca, în mormântul unei femei moarte la vârstă de 20 de ani datând din Epoca Bronzului, a fost descoperită alături de bijuterii, având menirea de a proteja decedata de duhurile răuvoitoare de-a lungul călătoriei sale către lumea cealaltă.

În Wales, Anglia, această plantă avea proprietăţi contrare. Se spunea că aducea în casă un ghinion nemaipomenit, fiind din această pricina numită "floarea morţii." În ajunul zilei de 1 mai, fetele culegeau de pe un câmp nouă flori ale acestei plante şi rosteau descântecul : "Noapte bună frumoasă coada şoricelului, de trei ori mai bună dimineaţă să-ţi fie. Vino şi spune-mi mâine cine îmi va fi alesul." Florile erau aduse acasă, puse în ciorapul piciorului drept, care, la rândul sau, era aşezat sub pernă. Până spre dimineaţă fetele aveau şansa să-şi zărească în vis bărbatul sortit.

Verbina în superstiţii şi medicina populară

Irlandezii o vedeau ca fiind auspicioasă şi era atârnată de aceştia în jurul caselor în ajunul sărbătorii mijlocului verii pentru a apăra familiile de boli în următorul an.

La scoţieni era o plantă norocoasă şi era purtată ca amuletă pentru a izgoni forţele negative, de rău augur.

În Evul Mediu, printre suedezi, era utilizată la producerea unui fel de bere.

În secolul al XVII-lea, în bucătăriile din Europa occidentală, era gătită la fel ca şi spanacul. În unele superstiţii europene, era pusă în apa de baie pentru a asigura protecţia faţă de rău. Aruncată peste pragul casei, împiedică intrarea duhurilor rele.

Pe tărâmurile chinezeşti, era o iarbă cu noroc. 52 de tulpini drepte, uscate de coada şoricelului erau întrebuinţate pentru divinaţie in I Ching, Cartea schimbărilor. În zilele noastre, acesteau au fost înlocuite cu monede.

Corelată cu Aerul şi Venus, avea un rol deosebit în descântece şi ritualuri magice. Există credinţă că putea purta cuvintele prin văzduh la mare distanţă şi că avea capacitatea să atragă atenţia unor prieteni sau oameni iubiţi pierduţi prin lume.

În ceaiuri avea, se zice, potenţialul de a creşte puterile psihice şi forţa de percepţie. Când i se ardeau frunzele ori florile, dacă fumul se înălţa era un semn bun, iar dacă se cobora era un semn rău.

Florile de coada şoricelului se puneau în săculeţi  ca şi talismane de dragoste. Agăţate deasupra patului nupţial asigurau menţinerea dragostei din cuplu pentru cel puţin şapte ani.

Pe de altă parte, visele în care apăreau aceste flori sunt interpretate ca vestind pierderea iubitului/iubitei, despărţirea de el/ea.

Într-o superstiţie occidentală, fetele aveau obiceiul de a merge sub lumina lunii pe un câmp plin de aceste ierbi, unde culegeau câteva flori cu ochii închişi. Dacă acestea rămâneau umede până dimineaţa, însemna că bărbatul de care se simţeau atrase urma să le îndrăgească.

Coada şoricelului era cunoscută şi ca o plantă purificatoare. Ţinută în mână, se spunea că alungă frica. Pusă în săculeţi de mătase sau catifea, era purtată în împrejurări speciale, importante, pentru a conferi calm, seninătate.

Beneficiile pentru sănătate ale cozii şoricelului 


Coada şoricelului a fost folosită consistent în decursul timpului în medicină tradiţională şi cea populară, mai ales din cauza efectelor sale astringente, întrucât este diaforetică, tonică, stimulatoare şi cu o aromă de o intensitate medie. Conţine acid izovaleric, acid salicilic, asparagină, steroli, flavonoizi, tanini şi cumarină.

În nordul Olteniei, pe plaiurile moldave şi cele transilvănene, era un cicatrizant consacrat, cu un efect calmant pentru "opărituri," adică alergii cutanate, trata şi hemoragiile nazale.

În vestul Transilvaniei, se recomanda pentu spălături în "poală albă" (leucoree), cicatrizant după extragerea dinţilor, scăldători pentru copii debili sau în băi pentru lecuirea bolilor de piele ale pruncilor.

Ceaiul de coada şoricelului se lua pentru năduşeală, afecţiuni ale rinichilor. În Bucovina, era indicat femeilor tinere cărora "nu le veneau rândurile" (amenoree), în vederea "schimbării sângelui" (detoxifierea sângelui şi mărirea imunităţii), în special înainte de sosirea toamnei.

În Moldova de est şi de nord era prescrisă în folclor pentru "aprinderea de maţe" (colită de fermentaţie ori colon iritabil) şi, extrem pentru "trânji" (hemoroizi) sau pentru tratarea rănilor.

Înălţată de unii la rangul de "regină a plantelor medicinale," era un ingredient al unui leac băbesc contra mai multor boli, alături de răşina de brad, ceară, seu, scrum de copită de cal şi rachiu. Împreună cu creţişoara, gălbenelele, năpraznicul, drăgaica, era folosită pentru ceaiuri de creştere a fertilităţii.

Coada şoricelului este întrebuinţată în multe regiuni ale lumii pentru vindecarea tăieturilor, arsurilor şi inflamaţiilor. În ceaiuri, are capacitatea de a reduce febra, a lupta împotriva bacteriilor şi a stimula funcţia hepatică.

Are înzestrări dezinfectante, antiinflamatorii, de calmant gastric, regenerator al ţesuturilor, decongestiv hemoroidal. Este un leac natural pentru anorexie, boli ale vezicii, boli intestinale, hemoroizi, gastrită, afecţiuni ale stomacului, dureri menstruale, reumatism, chisturi ovariene, oxiuri.

Infuzia de fructe şi flori ameliorează tenurile înroşite, tensiunea nervoasă, sprijină tratarea leucoreei, constipaţiei, actionează împotriva viermilor intestinali. Această plantă este contraidicata gravidelor şi mamelor ce-şi alăptează pruncii.

NOTĂ: Acest articol are un scop pur informativ şi nu se substituie recomandărilor medicilor.

Surse: 
- Mona A Radford, Edwin Radford: Encyclopedia of Superstitions 
- Charles Raymond Dillon: Superstitions and Folk Remedies 
- J. Britten: Plant-Lore notes on Mrs. Latham,s West Sussex Superstitons 
- G. H. Kinahan, Co Donegal: May Eve 
- R. E. Morris: Some old-time superstitons of Devon

Ierburile chinezesti si medicina alternativă
Coada şoricelului: Superstiţii şi sursă de sănătate Coada şoricelului: Superstiţii şi sursă de sănătate Reviewed by Diana Popescu on 19:08:00 Rating: 5

Niciun comentariu:

Un produs Blogger.
-->