Sâmbăta Mare - Tradiții, superstiții și obiceiuri

Sâmbata Mare sau Sâmbata Paștelui este dedicată unor superstiții, tradiții și obiceiuri ce încununează străduințele creștinilor din timpul Postului Paștelui, marcând încheierea unui ciclu al morții și sacrificiului,
pentru a inaugura o vreme a renașterii, învierii și a reînvigorării speranței și împlinirii întru Dumnezeu.

Dacă vrei să ți se împlinească cele mai arzatoare dorințe, nu trebuie să dormi cu nici un chip, în noaptea de Sâmbata Mare, întrucât, atunci se deschid cerurile și Domnul poate vedea și dărui înlăuntrul ființei tale.
De altfel, la fel ca și în seara de Sfântul Gheorghe, comorile lumești, adânc îngropate sub pămant, stăpânite de necuratul, se lasă întrevăzute, putând fi ghicite prin focurile magice ce se aprind peste câmp.
Cine le pândește cu stăruință și le descoperă, nu mai are griji cu banii, întreaga sa viață!
Poate și din această cauză, în unele zone folclorice, nu se dormea până spre dimineașa de duminică,
făcându-se focuri în curți sau în apropierea bisericilor.

În ultima zi a Postului de Paște, femeia are cea mai mare putere din tot timpul anului. Numai atuncea poate să își bată barbatul și e mare păcat că nu își dă seama câtă vlagă zace în ea, pentru că este prea ocupata cu bucătăreala.

În Sâmbăta Mare, se face pască și se coc cozonacii, mai ales cei în formă de pătrat sau dreptunghi, amintind de mormântul Lui Iisus Cristos. Tocmai de aceea, dacă în aceasta zi, pomii nu sunt încă înfloriți, este bine ca gospodina casei să lase puțin deoparte gătitul și să își șteargă aluatul de pe mâini pe scoarțele pomilor.

Femeile cărora le iese pasca frumoasă pot fi încredințate că le va merge bine tot anul!
Prima pască făcută în casă se sfințește și se păstrează tot timpul anului, pentru a se da fărâme din ea vacilor, astfel încât, să nu fie stricate, prin vrăji și să fie îmbelșugate în lapte.
Potrivit altor superstiții, se păstra o bucată din crucea de pe pască până în ziua de Sfântul Gheorghe, de Paștele vitelor, pentru a fi dată vacilor, drept apărare împotriva primejdiilor și semn de îmbelșugare.
În unele regiuni din România, crucea de la pască se ținea tot anul, fiind folosită pentru a alunga grindina ce amenința viile și livezile.

Ouăle de Paște sau cojile acestora se lasă să plutească peste apele curgătoare, în așa fel încât să li se dea de știre și Blajinilor că a sosit Învierea sau ca să se poată înfrupta din ele toți cei ce și-au dat duhul, spânzurați sau înecati. Se spune că oamenii duși de pe lumea asta, în Sâmbăta Paștelui, nu sunt nici cu vii și nici cu morții.

Pentru ca toți membrii familiei să fie sănătoși, în decursul întregului an, oasele și resturile adunate după ce se taie mielul se îngroapă la rădăcina unui măr sau păr sănătos.

Dacă vrei să furi făra a fi prins în tot restul anului, este musai să furi ceva în noaptea de Paște. În același timp, ca să nu ți se fure nimic din câmp, nu este bine să dai nimic din casă în Sâmbata Mare!

Atunci când se trag clopotele la slujba de Înviere, este bine să ții un fier între dinți, astfel încât, să fii ferit de dureri de măsele întreg anul. Dacă te împiedici în drumul spre biserică, în noaptea de Înviere, îți va merge prost în tot răstimpul anului.
Pe de altă parte, când pleci de la slujba de Înviere, nu este bine sĂ mănânci carne, ca să nu vină lupii la vite,  și nici ouă, ca să nu îți miroase gura în tot anul.


Copyright © diane.ro. 2012

Articole din acelasi domeniu in Blogul Dianei :

Cand si cum se face pasca ?

Vinerea Mare - Traditii, superstitii si obiceiuri

Sambata in citate, aforisme, maxime, proverbe