Golemul, legende şi superstiţii

În tradiţiile, legendele şi superstiţiile ebraice, golemul este o creatură zămislită prin magie, adeseori pentru a sluji pe cel care l-a plămădit. Cuvântul "golem" apare doar o singură dată în Biblie (Psalmi 139:16, tradus de Cornilescu "plod fără chip"), iar în ebraică are semnificaţia de "masă informă." Talmudul foloseşte pentru golem termenul de "neformat" sau "imperfect." Această formulare poate proveni dintr-o legendă talmudică, în care Adam, în primele douaspreze ore ale existenţei sale, este numit "golem," cu înţelesul de "trup fără suflet" (conform Sehendrin 38b). Golemul este întâlnit şi în alte părţi ale Talmudului. Astfel, într-o legendă, se spune că proorocul Ierimia a creat şi el unul. Cu toate acestea, unii mistici cred că creaţia acestei fiinţe are numai o semnificaţie simbolică, asemeni unei experienţe spirituale rezultate dintr-un rit religios.

Rabinul a avut impresia că a zărit o expresie de nedumerire în ochii golemului. I s-a părut că ochii acestuia întrebau, "Cine sunt? De ce sunt aici? Care este secretul fiinţei mele?" Isaac Bashevis Singer, Golemul
Sefer Yezirah ("Cartea creaţiei") se referă frecvent la un manual de magie utilizat de evreii ocidentali din Evul Mediu, conţinând instrucţiuni despre zămislirea unui golem. În comentariile făcute pe marginea Sefer Yezirah, unii rabini au indicat diferite metode pentru crearea golemului. În cele mai multe, acestuia i se dă o formă aducând cu cea a unei fiinţe umane şi este adus la viaţă cu ajutorul numelui lui Dumnezeu, creatorul suprem al vieţii.

Potrivit unei superstiţii, pentru a-i insufla viaţă unui golem este necesar să-l modelezi din pământ şi apoi să mergi ori să dansezi în jurul lui rostind o combinaţie de litere din alfabet şi numele secret al lui Dumnezeu. Pentru "a-l ucide," creatorul său trebuie să păşească împrejurul lui în sens contrar, spunând combinaţia de litere în ordine inversă. După alte surse, pentru a dărui viaţă golemului, este nevoie să scrii pe fruntea sa literele aleph, mem şi tav, formând în acest fel cuvântul "emet," cu semnificaţia de "adevăr." Că să-l distrugi, tot ce ai de făcut este să-i ştergi de pe frunte aleph, pentru a rămâne numai mem şi tav, adică cuvântul "met," însemnând "moarte."

O altă metodă de animare a unei astfel de creaturi propune scrierea numelui lui Dumnezeu pe un pergament şi introducerea acestuia în braţul său sau în gura sa.

Adeseori, în folclorul hasidic Ashkenazi, golemul înviat îndeplinea sarcini pe care i le încredinţau creatorii săi. Cea mai cunoscută legendă despre golem este asociată cu rabinul Judah ben Bezalel din Praga (1513-1609). Se povestea că el ar fi făcut un golem din lut pentru a apăra comunitatea evreiască de atacuri sângeroase şi a o ajuta la munci grele. Într-o altă versiune, se spunea că golemul a fost plămădit înainte de un Paşte din primăvara anului 1580, pentru a-i proteja pe evrei în decursul acestei sărbători faţă de creştinii incitaţi la violenţă de către un anumit preot. În ambele variante, golemul a devenit tot mai puternic, mai atroce şi atunci când a ajuns să ameninţe vieţile unor oameni nevinovaţi, rabinul a extras din el numele divin, lăsându-l fără suflare. O poveste ebraică alternativă sugerează că golemul înnebunit ar fi reuşit să fugă în lume, iar o alta că acesta ar fi fost ascuns de rabin în podul sinagogii. Mai mult decât atât, intrarea în acel pod ar fi fost interzisă vreme de câteva secole, iar scările spre el ar fi fost îndepărtate! Atunci când, în cele din urmă, sinagoga a fost explorată în detaliu, nu s-a găsit totuşi nici o urmă a ceva aducând cu un golem.

Unele surse atribuie crearea golemului rabinului Elijah din Chelm, susţinând că rabinul Judah ben Bezalel, unul din cei mai proeminenţi învăţaţi evrei din secolul al XVI-lea, autor a numeroase cărţi despre legea, filosofia şi moralitatea ebraică, s-ar fi opus, de fapt, izvodirii acestui monstru.

Golemul a inspirat la începutul secolului al XX-lea mai multe povestiri, romane, piese de teatru, filme şi chiar un balet. Cele mai faimoase opere asociate cu această creatură sunt "Frankenstein," de Marry Shelley, "R.U.R." de Karel Capek (din R.U.R. provine cuvântul robot), "Golemul" de Isaac Bashevis Singer şi "Golem," de Gustav Meyerink.


Articole din acelaşi domeniu în Blogul Dianei:

Numerele magice din Kabbala

Tradiţia ebraică a ocultismului 

Legenda lui Lilith
Golemul, legende şi superstiţii Golemul, legende şi superstiţii Reviewed by Diana Popescu on februarie 02, 2016 Rating: 5

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Un produs Blogger.