Mitul lui Inanna, o zeiță a dragostei și fertilității

 O zeiță importantă din Orientul Apropiat antic, Inanna a fost venerată ca o divinitate a dragostei și fertilitățîi. Fiica fie a zeului cerului, Anu, fie a zeului furtunii, Enlil, a fost asociată cu forțe ale naturii precum ploaia și tunetul. Inanna este echivalența sumeriană a zeiței semitice Ishtar.

Un cunoscut mit despre Inanna povestește despre descendența sa din "tărâmul fără întoarcere", lumea subpământeană guvernată de sora sa, Ereshkigal. Condamnată la moarte acolo, Inanna a fost readusă la viață cu ajutorul lui Enki, zeul înțelepciunii. Pentru a rămâne în lumea celor vii, Inanna a trebuit, totuși, să găsească un înlocuitor pentru poziția sa din tărâmul întunecat. Ea l-a adus acolo, în acest scop, pe soțul său, Dumuzi (cunoascut ca Tammuz în mitologia semitică).  

                                        

Acest mit, la fel ca și altele despre Inanna, a fost adoptat ulterior de cultul lui Ishtar. 

În versiuni mai târzii ale poveștii, Dumuzi stă în lumea subpământeană în timpul iernii și se întoarce în lumea celor vii vara, când sora lui, Geshtianna, îi ia locul printre cei morți. Moartea și renașterea anuală a lui Dumuzi sunt câteodată asociate cu anotimpurile, similar cu legenda Persefonei din mitologia grecească. 

Mitul lui Anu, zeul cerului