Piatra: Simbol și semnificație

 Din cauza durabilității lor, pietrele sau rocile simbolizează de obicei ceea ce este stabil, neschimbător, statornic și, prin extensie, ceea ce este divin, în special în cazul pietrelor remarcate prin forma lor neobișnuită, care tind să fie înțelese ca sălașuri ale unor ființe supranaturale ori ca oameni transformați în roci.

Pe suluri chinezești antice, rocile simbolizează longevitatea și principiul Yang (ca opus lui Yin, al cărui simbol este cascada). În multe regiuni din China, pietrele au fost venerate și lovite uneori pentru a aduce ploaia pe pământ. Pietrișul a fost folosit în ritualuri magice pentru fertilitate.      

Pentru evrei, bolovanul de dedesuptul Templului din Ierusalim era punctul în care fusese creată lumea și, totodată, centrul pământului. 

Zeii și eroi din numeroase civilizații (de pildă, Mithra) se născuseră ca și roci. În creștinism, apa obținută de Moise din stâncă (în decursul exodului din Egipt) simbolizează apa de botez și apa dăruitoare de viață a credinței. Apostolul Simon Petru (în limba greacă, "Petros", adică "piatră) semnifică pământul necutremurat pe care este clădită Biserica (Matei 16:18).

Bolovanii au fost fundamentali în nord-vestul Europei, megaliți (literar, "pietre mari") ce au fost utilizați încă din anii 4.800 î.Hr. În acest caz, durabilitatea lor poate să fi fost un simbol al veșniciei. Stâlpii din piatră (menhire) au fost, foarte probabil, sălașuri înălțate pentru sufletele străbunilor decedați, aflați în apropierea mormintelor lor din piatră. 

În simbolismul masoneriei, piatra "grosolană" (nefinisată) reprezintă ucenicul "care nu are încă educație (piatra "finisată" fiind stadiul final al educației sale). Piatra grosolană semnifică abilitățile încă latente ale unei persoane, care a fost o culme (de exemplu, stânca Idafe pentru locuitorii originari din La Palma, din insulele Canare). 

Anumite roci au fost considerate a fi investite cu puteri extraordinare ("Piatra Filosofală" din Britania), capabile de a transmite forța Creației, de exemplu când femeile infertile stăteau pe ele. 

Simbolismul pietrei este frecvent găsit în Vechiul testament, de exemplu în Psalmii 31:2-3, "Căci Tu eşti Stânca mea, Cetăţuia mea şi, pentru Numele Tău, mă vei povăţui şi mă vei călăuzi", sau în rugăciunea de mulțumire a lui David, "El a zis: „Domnul este stânca mea, cetăţuia mea, Izbăvitorul meu. Dumnezeu este stânca mea la care găsesc un adăpost, scutul meu şi puterea care mă mântuieşte, turnul meu cel înalt şi scăparea mea. Mântuitorule, Tu mă scapi de silnicie!" (2 Samuel 22:2-3). 

Piatra ca imagine divină a fost notabilă pentru hitiți, care credeau că Kumarbi, tatăl străvechi al zeilor, l-a extras pe al său "fiu din diorit" dintr-o piatră. Ullikummi a amenințat supremația noului zeu al cerurilor, Teshub, până când cel dintâi a fost îndepărtat cu o seceră din cupru din poziția sa de pe umărul lui Upelluri, și astfel învins. 

Piatra filosofală: Istorie, legendă, simbol și semnificație