Psihologia trădării | De ce trădează oamenii?

 Psihologia trădării se focalizează pe indivizi cu o moralitate îndoielnică, oameni cu două sau mai multe fețe, care încearcă să își asume un statut mai înalt prin mijloace duplicitare și nu pot fi niciodată de încredere în nici o tabără (politică) prin care se perindă. De ce anume sunt îmboldiți către trădare? 

Oamenii trădează pentru că sunt nefericiți?

Potrivit unui studiu, "dezertarea" este un act prin care o persoană se simte îmboldita să facă asta din cauza lipsei de satisfacție, deziluzionării, depresiei, sau instinctului de autoapărare, un răspuns față de o criză copleșitoare din viață ori acumulării unor crize și dezamăgiri.    

                        

Astfel de dezamăgiri pot fi orice, de la insatisfacții minore la unele majore. Chestia interesantă este că trădătorii se simt, cumva, siliți să comită trădarea!

Nefericirea lor provine, de fapt, din interesul propriu! Iată de ce....

Oamenii trădează întrucât nu se gândesc decât la ei înșiși

Nu este deloc surprinzător că unii oameni se pun mai presus de oricine sau că acest impuls îi conduce către fapte rele. De pildă, cazul unui dictator. Interesul propriu îi motivează cel mai mult, dacă nu întru totul, pe răufăcători și, deși pare simplist (oamenii fac rele din anumite motive sau în anumite situații), egoismul se află de obicei în spatele acestui lucru. 

Însă, dacă interesul propriu motivează oamenii să se dedea trădării, de ce unii se lasă în voia acestei înclinații, și alții nu? 

Răspunsul la această întrebare pare să se afle în psihologia și circumstanțele preexistente ale unei persoane. Cât de bine i-au modelat părințîi anumite trăsături, precum cinstea și loialitatea, și cât de grea îi este situația? 

Trădăm cu toții?

Cei mai mulți dintre noi nu vom fi niciodată într-o poziție de mare avere, faimă sau o potențială vendetă, însă ne scăldăm totuși în înșelătorie, precum atunci când prietenii ne spun un secret, le promitem că nu-l vom împărtăși nimănui, dar ne complacem să-l aducem în discuție în bârfe. 

Citate despre trădare

Trădăm încrederea care ne-a fost acordată pentru câteva clipe de faimă, de a fi în centrul atenției, șoptind acel secret unor oameni cărora nu ar trebui să-l afle. Acest tip de trădare nu este unul foarte important, cum ar fi cel politic, însă provine din același interes propriu. 

Poate că în loc să ne întrebăm de ce oamenii se dedau trădării, ar trebui să ne întrebăm de ce suntem atât de surprinși că oamenii comit trădări, când viața ne aduce constant în conjuncturi care ne cer să ne sacrificăm interesul propriu în favoarea altora. 

Concluzie

Dacă este adevărat că suntem cu toții puși în diferite grade în situații nefericite și că interesul propriu ne motivează cel mai mult dorințele, atunci pare că nici unul dintre noi nu este imun să comită trădări, într-o măsură mai mică sau mai mare. "Gena trădării" nu există întrucât trădarea este deja universală: propensiunea noastră naturală de a trăda, adăugată gradului în care credem în legitimitatea interesului nostru propriu determină dacă urmăm ori nu pașii trădătorilor vestiți. 

Totuși, nu poate fi negat un adevăr, și anume că trădătorii sunt printre cei mai răi oameni care ne înconjoară. Așadar, să nu ne înscriem în tagma lor!

Psihologia ipocriziei | Ce ne facem cu atâta ipocrizie?