Mitul despre Vesta, zeița căminului

În mitologia romană, Vesta a fost zeița virgină a căminului. Venerată în fiecare gospodărie romană, Vesta a fost un simbol al casei și familiei, precum și o gardiană a focului sacru din templele sale. Ca purtătoare a acestei flăcări (o sursă a vieții și nemuririi), zeița a avut un rol proeminent în cultura romană. 

Vesta a fost o divinitate notabilă și în mitologia grecească. Cunoscută de greci ca Hestia, a fost fiica titanilor Cronus și Rhea, și sora lui Zeus, Poseidon, Hades, Demetra și Hera. Grecii mențineau focul ei să ardă în marile lor orașe și îl luau cu ei când fondau noi colonii.         

Mitul despre Vesta, zeița căminului

Romanii credeau că străbunul lor ancestral, Enea, adusese focul ei sacru în Italia de la Troia. Ei aveau credință că dacă focul lui Vesta se stingea, Roma avea să treacă printr-un mare dezastru. 

Preotesele virgine cunoscute ca vestale mențineau focul să ardă constant în templul lui Vesta din Roma. Vestalele care-și pierdeau virginitatea și, astfel, dezonorau zeii, erau îngropate de vii. În fiecare an, pe 1 martie, focul Vestei era reînnoit în decursul unei ceremonii și, pe 9 iunie, romanii organizau un festival în onoarea sa, numit Vestalia. 

Mitul lui Cronus