Superstiții despre ametist

 Egiptenii antici credeau că ametistul avea proprietatea de a-i împiedica pe oameni să se îmbete. Tot ei asociau această piatră cu Capricornul, zodia Caprei. Întrucât capra provoca mari distrugeri viilor, amestistul era văzut ca a influența vinul, ferindu-i de beție pe cei care îl beau.

Grecii au adoptat și ei această superstiție, și au numit această piatră "amethystos", adică "neîmbătat". Uneori, oamenilor care băusera prea mult vin li se dădea să servească un lichid din pocale de ametist. Se pare că ametistul făcea apa să arate că vinul și aceștia puteau să bea în continuare fără a se îmbăta. 

   

Superstiții despre ametist   

De asemeni, egiptenii asociau ametistul cu intelectul, iar despre Cleopatra se zicea că purta un inel cu sigiliu cu ametist atât pentru limpezirea gândirii,cât și contra efectului alcoolului. Totodată, în Egiptul antic, se dădea ametistului forma unei inimi, pentru a fi protejați morții în viața de apoi. 

În Exodul 28:19 se spune despre modul de împodobire a pieptarului judecății: "în al treilea rând, un opal, un agat şi un ametist". Probabil că  ametistul menționat în Biblie era unul oriental, având în vedere că pietrele prețioase din Palestina era importate din Arabia și Ceylon

Romanii aveau credința că ametistul avea înzestrarea de a le împiedica partenerii să se îndepărteze de ei. Soldații romani purtau o amuletă din ametist pentru a fi protejați în bătălii. 

Evreii aveau superstiția că ametistul era o piatră virtuoasă, având capacitatea de a induce vise frumoase. A fost a noua piatră de pe platoșa lui Aaron. Preoții din Eul Mediu purtau ametistul pentru a le simboliza virtutea și traiul ascetic. 

Camillus Leonardus, medicul italian din secolul al XVI-lea al lui Cesare Borgia, a scris că ametistul creștea istețimea și inteligența, și înlătura gândurile negative. 

Sfântul Valentin era vestit că purta un ametist, așa că acesta a căpătat câteodată și numele de "piatra dragostei". Acest lucru a făcut ca ametistul să fie un dar popular dat reciproc unul altuia de către îndrăgostiți. 

Alte nume ale ametistului sunt Piatra Episcopului, Piatra Vindecării și Piatra Păcii. Denumirea de ametist provine dintr-un mit antic grecesc despre zeul vinului Dionysus (la romani, Bacchus) și frumoasa zeiță a lunii Artemis (la romani, Diana). Dionysus, un zeu urât asemeni unui faun, a încercat să o seducă pe Artemis și, când aceasta l-a respins, a devenit foarte mânios și a jurat că va amplasa tigri pentru a devora pe oricine intra în pădurea zeiței lunii. Nimfa Amethyst a fost cea dintâi care a sost în pădure pentru a o venera pe Artemis și, când a zărit tigrii apropiindu-se de ea, a cerut ajutorul zeiței. Artemis a transformat-o pe loc intr-o piatră albă, iar când Dionysus a văzut ce i se petrecuse nimfei, a fost cuprins de remușcări și, în semn de căință, a turnat vin peste piatra acesteia. Piatra a a devenit astfel violetă, culoare pentru care este binecunoscută. 

Amulete gravate din ametist erau utilizate ca protecție contra coșmarurilor, infidelității, bolilor, durerilor de cap și de dinți, gutei. Totodată, se zicea că ametistul era un talisman eficient contra răului. Pe de altă parte, era folosit pentru a se purifica alte cristale înainte de a fi întrebuințate pentru vindecare ori divinație. 

Surse principale:

- Richard Webster: The Encyclopedia of Superstitions

- Harry Oliver: Black cats and April Fools

- Arthur Mangin, ‎William Henry Davenport Adams: Earth and Its Treasures: a Description of the Metallic and Mineral Wealth of Nature

Blestemul safirului (ametistului) violet Delphi