Superstiții despre gândaci

 Este considerat cu ghinion să vezi un gândac negru în interiorul casei. Dacă un gândac se târâiește peste pantoful unei persoane sau peste cineva care stă culcat, acesta este semnul unei morți iminente. Un gândac lovind înăuntrul unui perete de lemn, producând un fel de ticăit asemănător celui al unui ceas, este, în același timp, un semn prevestitor al morții.

Totuși, un gândac care zboară în casă printr-o fereastră este cu noroc. 

Întrucât este cu ghinion să omorî un gândac sau să calci peste el, în Anglia se recomandă ca acesta să fie pus pe o foaie de hârtie și să fie aruncat afară. Pe de altă parte, omorârea unui gândac semnala ploaie. Clicăitul făcut de un gândac în căutarea unei perechi a fost dintotdeauna un semn rău. Din acest motiv, astfel de insecte au devenit cu noscute ca "gândacii paznici ai morții".    

                         

Superstiții despre gândaci          

Un mic gândac japonez este numit "cel cu capul acoperit de un bol", și se spunea că acestuia îi plăcea să mănânce ochii oamenilor. Irlandezii au un gândac mare despre care au apărut povești stranii. Poartă numele de "tăietorul de sicriu" și exista credința că era conectat cu mormintele și purgatoriul. 

Vechile triburi germanice vedeau rădașca drept diabolică. În unele zone din Anglia, rădașca era un fel de drăcușor trimis să distrugă porumbul; de aceea, ori de câte ori apărea, era stârpită cu pietre. Germanii aveau superstiția că această insectă aducea jar cu colții săi în case, provocând astfel incendii. Moufet, un naturalist englez din secolul al XVI-lea, pretindea că dacă i se tăia capul acesteia, trupul îi mai trăia mult timp, însă capul îi viețuia veșnic. 

În folclorul occidental, se credea că gândacii sunt atât orbi, cât și surzi. În vremuri de altădată, gândacii erau zdrobiți și făcuți pudră, ca un tip de leac. Se presupunea că această pudră era foarte eficace în afecțiuni ale gâtului ori ale urechilor. 

La români, pe 1 februarie, este celebrată ziua Sfântului Mucenic Trifan. Se spunea că acesta, numit și "Trif Nebunul", era patronul și stăpânul omizilor și gandacilor, așa că în această zi se lua apă sfințită de preot și cu apa asta se stropeau semănăturile și pomii, pentru a se opri înmulțirea peste măsură a insectelor dăunătoare. Totodată, se aruncă în casă cenușă în locurile unde se iveau gândăci și furnici pentru a se elimina astfel de insecte. Pe 2 februarie, de Stretenie, nu se tăia cu foarfecele pentru a se împiedica apariția gandacilor. 

Pe 10 februarie, ziua Sfântului Haralambie era onorată pentru ca roadele să nu fie stricate de gândaci și viermi. 

Pe 17 martie, de ziua Sfântului Alexie, se măturau ogrăzile, livezile, iar gunoaiele rezultate erau duse cât mai departe, astfel încât să se curețe locurile de gândaci. 

Există credință că gândacii din aprilie îngheață în luna mai. De altfel în mai, era musai să se scuture dimineața  gândacii din pomi și apoi să fie călcați în picioare. În același timp, se zicea că gândacii mulți anunțau o vară mănoasă. 

Pe 30 noiembrie, de ziua Sfântului Andrei, există interdicția de a se coase, astfel încât gândacii să nu strice recolta din anul viitor. 

Ultimele trei zile din Săptămâna Albă erau respectate pentru a se opri gândacii să facă distrugeri câmpurilor și livezilor. 

Pe de altă parte, nerespectarea Vinerii Mari făcea că gândacii să  mănânce legumele cuiva. 

Marțea de după Paște era onorată pentru ca nu cumva gândacii să devoreze grâul. 

În tradițiile românești, pentru a te descotorosi de gândaci existau mai multe metode: se culegeau vinerea cu coadă măturii și erau aruncați peste drum; se afuma casa cu piele găsită; se adunau nouă dintre gândaci și erau purtați la o răspântie de drumuri, într-o moară sau o crâșmă, unde erau eliberați.   

Surse:

- The Encyclopedia of Superstitions

De Richard Webster

- C. M. Stevans, Cora Linn Daniels: Encyclopædia of Superstitions, Folklore, and the Occult Sciences of the World

- Artur Gorovei: Credințe și Superstiții ale Poporului Român

- Antoaneta Olteanu: Calendarele Poporului Român 

Vinerea Mare - Tradiții, superstiții și obiceiuri