Superstiții despre culoarea albastră

 Conținut

⦁ Asocieri ale culorii albastre

⦁ Albastrul pentru noi născuți

⦁ Culoarea albastră ca protecție și semn bun

⦁ Superstiții românești despre culoarea albastră

Culoarea albastră a fost dintotdeauna asociată cu puritatea și sufletul, întrucât cerul este albastru și pur, fiind situat înaintea raiului. 

În toată lumea, băieții nou născuți sunt îmbrăcați în albastru, întrucât această culoare alungă spiritele rele care se adună în preajma unui copil abia născut și le lipsește de putere. În consecință, hainele albastre ii confereu unui băiețel protecție într-o perioada când era foarte vulnerabil.        

Superstiții despre culoarea albastră

Totodată, culoarea albastră a fost considerată una eficientă pentru protejarea față de deochi ori ochiul rău. Astfel, în zona mediteraneană, în tradițiile din Orientul Mijlociu și Turcia, amulete albastre de sticlă (precum "nazar") erau folosite ca apărare față de invidie și ochiul rău. În cele din urmă, oamenii au ales culoarea roz în același scop, ca o protecție a fetițelor. 

La nuntă, unei mirese i se recomanda să poarte ceva nou, ceva albastru / vechi sau împrumutat și aur. 

În foclorul european, albastrul era crezut a oferi protecție față de vrăjitoare și energii negative. Într-o superstiție tailandeză, este cu noroc să porți straie albastre vinerea, dar nu și duminica. În țări ca Turcia, Coreea și Iran, albastrul ori albastrul închis era considerat o culoare potrivită pentru doliu. Pe de altă parte, poporul Hopi din sud-vestul Americii asocia albastrul cu vestul, direcție în care s-ar fi aflat "casa morții". 

În același timp, din cauza socierii sale cu cerurile, în superstiții occidentale medievale, culoarea albastră a ochilor era considerată un dar divin și un semn al unei mari inteligențe.

Termenul "sânge albastru" (din cel spaniol, "sangre azul") este un idiom social și istoric (dar nu și un fapt biologic dovedit), utilizat încă  pentru a descrie nobilimea, aristocrația și oameni cu un înalt rang social. 

Semnificația culorii albastre

La români, cuiva care suferea de jughi i se recomanda să cumpere mărgele albastre, să le piseze și să le bea cu rachiu de drojdie! În Suceava, pentru un copil bolnav trebuia să se fure niște vopsea albastră de la magazin, să i se facă cu aceasta semnul crucii pe frunte, piept, abodmen, astfel încât cel mic să se însănătoșească. 

Odată, există un cod al culorilor pentru îmbrăcăminte care era aplicat în funcție de rang și ocupație. Astfel, nobilii și preoții purtau alb, militarii roșu, iar muncitorii și meșteșugarii culoarea albastră (și cea verde). 

Potrivit unei superstiții românești, întrucât de Ovidenii s-ar fi născut Hristos, în noaptea acestei sărbători, flăcări albastre indicau locurile unde erau îngropați bani. Pe de altă parte, albastrul era o culoare simbol pentru uneltele gospodărești făcute din lemn. 

Surse:

⦁ Richard Webster: The Encyclopedia of Superstitions

⦁ Claudia De Lys : 8,414 Strange and Fascinating Superstitions

⦁ William Carroll: Superstitions: 10,000 You Really Need

⦁ Artur Gorovei - Credinţe Şi Superstiţii Ale Poporului Român

⦁ Romulus Antonescu: Dicţionar de Simboluri şi Credinţe Tradiţionale Româneşti

⦁ Antoaneta Olteanu: Calendarele Poporulul Român

Superstiții despre culoarea neagră