luni, 9 martie 2015

Mucenicii de 9 martie – Tradiții, obiceiuri, superstiții, credințe






Potrivit calendarului creştin ortodox, în ziua de 9 martie sunt omagiaţi cei 40 de Sfinţi Mucenici din Sevastia. 
Legenda spune că, în vremea împăratului Lichinie sau Licinius, stăpânea în Sevastia, Armenia, voievodul Agricolaie, care avea în slujba sa 40 de ostaşi creştini. Agricolaie a vrut să îi convingă să renunţe la credinţa lor, dar ei nu au fost de acord, fiind, drept urmare, torturaţi amarnic: au intrat dezbrăcaţi într-un iezer care, apoi, a îngheţat, le-au fost zdrobite picioarele şi, în cele din urmă, au fost arşi pe rug. 


Cei 40 de mucenici


Numele celor 40 de martiri ai credinţei creştine au fost: Aetie, Acachie, Aghie, Aglaie, Alexandru, Atanasie, Candid, Chiril, Chirion, Claudie, Dometian, Domnos, Ecdit, Eutihie, Evnichie, Filoctimon, Flavie, Gaie, Gorgonie, Hudion, Ieraclie, Ilie, Ilian, Ioan, Isihie, Leontie, Lisimah, Meliton Nicolae, Prisc, Sacherdon, Severian, Sisinie, Smaragd, Teodul, Teofil, Valerie, Valent, Vivian, Xantie. 

Mucenicii, numiţi şi Măcinici, Sfinţişori, Moşii de Mărţişor, marchează în calendarul tradiţional folcloric începutul noului an agrar şi sunt consideraţi în cultura populară drept spirite ale moşilor şi strămoşilor, existând obiceiul de a li se face de 9 martie pomană. 
În mod special, pentru această zi se gătesc mucenici ori colăcei din aluat dospit în forma cifrei opt sau având asemănarea unor albine, unor omuleți sau porumbei. Deliciul mucenicilor este dat de faptul că sunt unşi cu miere şi tăvăliţi în nuca pisată. 
Există, în unele zone, şi obiceiul de a se face de 9 martie o turtă mare, numită Uitată, având formă unui om înzestrat cu urechi şi nas, dar lipsit de ochi. Această turtă se dădea de pomană pentru toţi morţii care nu fuseseră pomeniţi deloc vreme de un an în biserică. 

Pornirea plugului, un obicei ritual specific zilei de 9 martie, constă în aducerea plugului în interiorul curţii unui gospodar şi înjugarea boilor la plug. În coarnele boilor sau pe plug se aninau mucenici pregătiţi pentru această ocazie, încă de la Crăciun, și urmau a fi îngropaţi în brazdele ogorului sau mâncaţi de către oameni şi vite. 
În unele regiuni, boii şi plugul erau stropiţi cu apă sfinţită păstrată de la Bobotează sau afumaţi cu tămâie, urmând ca gospodarul să mâne boii într-n cerc ritual, în jurul casei sau curţii. 
În alte zone, se obişnuia să se arunce un ou în faţa plugului, iar boii urmau să treacă peste un vătrai cu jăratic sau un topor aşezat în poartă curţii, în acest fel, conferindu-se animalelor hărnicie şi putere pentru munca aratului. 

Baterea pământului cu bâte era o altă practică magică, executată de tineri sau copii, caracteristică zilei de 9 martie, un obicei ritual având scopul de a izgoni frigul şi a face să iasă afară căldura din pământ. În unele regiuni, se credea că, de fapt, cei 40 de moşi sau mucenici ar bate de fapt pământul, în fiecare cap de primăvară. 

Focurile de Măcinici erau aprinse în ogrăzile sau grădinile gospodarilor, fiind întreţinute cu paie vechi, plante uscate, gunoi de grajd şi alte rămăşiţe, semnificând arderea rituală a iernii şi purificarea, în vederea întâmpinării noului an agrar. Ca o curăţire simbolică, feciorii săreau peste focuri, lăsând ca straiele să le fie pătrunse de fum. 

Cele 40 sau 44 de pahare de vin băute în ziua de 9 martie constituie un străvechi ritual de primăvară, având la bază credinţa că vinul îngurgitat se transformă în sânge, dând putere bărbaţilor pentru întregul an în curs. Picăturile din vinul băut de 9 martie, risipite peste pomi şi vii, aveau darul de a aduce recolte bogate. 

Retezatul stupilor din ziua de Mucenici, un obicei având darul de a înmulţi albinele şi mierea din noul an agricol, consta în curăţarea stupilor şi ungerea lor rituală cu sirop de la mucenici şi cu ţuică de drojdie. 


9 superstiţii de Mucenici 


1. Cei ce dau de pomană mucenici, în ziua de 9 martie, vor fi feriţi de boli şi supărări şi vor avea o soarta prielnică tot anul . 
2. Dacă plouă de Mucenici va ploua şi în ziua de Paşte. 
3. Înţeparea pâinii de casă, de 40 de ori, aduce sănătate tuturor membrilor familiei. 
4. Vremea din ziua de Mucenici se va repeta timp de 40 de zile consecutive. 
5. Ungerea vitelor cu mujdei de usturoi, la care se adaugă oţet, sare şi apă, în scopul ocrotirii lor faţă de nevăstuici şi şerpi. 
6. Credinţa că cine nu ţine sărbătoarea de Mucenici va fi bolnav vreme de 40 de zile. 
7. Plantele sădite de femei în grădina înainte de răsăritul soarelui vor rodi de 40 de ori mai mult decât de obicei. 
8. Apa din zăpadă, de Mucenici, era considerată ca un leac eficace pentru durerile de ochi şi de cap. 
9. În unele regiuni, tinerii căutau pe câmp rădăcini de Iarbă Mare, vestit ingredient al leacurilor băbeşti şi al poţiunilor pentru vrăji.

Copyright © diane.ro

Niciun comentariu: