sâmbătă, 30 iunie 2012

Cand părinții se împotrivesc iubirii

Ţi s-a întâmplat, probabil, cel puţin o dată în viaţă: te-ai îndrăgostit de cineva, eşti prietenă ori prieten cu cineva sau ai un iubit ori o iubita care nu este deloc pe placul părinţilor tăi. Uneori, dezaprobarea lor poate fi întemeiată, alteori, pare a fi pur şi simplu iraţională, însă, orice ar fi, trebuie să te confrunţi cu o situaţie deloc roză.

Cand parintii se impotrivesc iubirii 
Sursa imagine: Tumblr.com

Ce poţi face atunci când ai tăi stau în calea a ceea ce tu crezi că e "dragostea" sau "fericirea" ta? Înainte de a-ţi pune la încercare calităţile de diplomat în discuţiile cu ei sau a te complace într-un rol de etern rebel, ar trebui, totuşi, să te gândeşti la relaţia ta de iubire ori prietenie şi la adevăratele motive invocate de către părinţi.

Care sunt argumentele tale?

De ce te întâlneşti cu cine te întâlneşti acum? Eşti îndrăgostit nebuneşte sau nu vrei altceva decât să îţi scoţi părinţii din minţi? Dacă eşti motivat numai de tendinţa de a-ţi demonstra independenţa şi a-ţi afirma libertatea, ar trebui să pui capăt actualei tale relaţii de cuplu. Nu este deloc cinstit să te foloseşti de cineva pentru a-ţi regla conturile cu ai tăi. Mai curând, ar trebui să te întrebi de ce ţii cu tot dinandinsul să le arăţi părinţilor că eşti sau vrei să te eliberezi de influenţa lor.
Poate că ar trebui să îţi mai pui şi alte întrebări: eşti împreună cu partenerul tău din cauza unor sentimente autentice, profunde, sau ieşi cu el aşa, într-o doară? Poate că te agăţi de această legătură de cuplu doar din cauza îndemnurilor prietenilor sau din dorinţa de a te bucura de popularitate?
Dacă eşti motivat, mai curând, de reputaţie decât de nişte simţăminte venite direct din inima ta, nu este corect nici faţă de persoana cu care te întâlneşti, nici faţă de părinţii tăi. Fă un pas înapoi şi gândeşte-te dacă relaţia ta de iubire, prietenie sau cum vrei să-i spui, merită toată această tevatură!?!!



Ce este dragostea?

Dragostea nu este întotdeuna uşor de explicat. Oamenii se îndrăgostesc din diferite motive. Uneori, atracţia contrariilor aduce împreună doi omeni foarte diferiţi, ce formează un cuplu ciudat din perspectiva lumii de afară. Atunci când iubeşti aproape totul pare a fi posibil.
În cazul în care părinţii se pun de-a curmezişul dragostei tale, ţi se poate părea că ei te nu înţeleg sau nu au cum să te înţeleagă. Acest lucru poate fi foarte derutant şi dureros. Probabil că îţi iubeşti părinţii, însă relaţia ta cu persoana iubita ţi se pare a fi la fel de importantă. Dacă simţi că eşti alături de fiinţa potrivită cu siguranta, trebuie sa faci tot ce poţi pentru a-ţi proteja legătură de iubire împotriva atacurilor părinţilor tăi.

Care sunt argumentele părinţilor?

Uneori, trebuie să lupţi pentru dragoste. Dacă alor tăi nu le place de persoană cu care te întâlneşti, ai putea fi îmboldit să te războieşti cu ei cu o mare încrâncenare. Tocmai de aceea, este important să îţi dai seama ce gândesc părinţii tăi şi de ce îşi exprimă dezaprobarea. În acest fel, vei putea să discuţi raţional cu ei şi, eventual, să îţi aperi cu armele logicii dragostea.
Unele argumente contra ale părinţilor pot părea prosteşti, greşite dar, uneori, şi întemeiate. Depinde de ţine să observi dacă ei văd ceva ce tu nu ai conştientizat, sau dacă acţionează numai din pricina ignoranţei.

Atunci când părinţii nu au dreptate

Ca şi noi, părinţii noştri nu sunt şi nu pot fi perfecţi. Obiecţiuni de-ale lor bazate pe rasism, motive religioase ori materiale nu sunt deloc acceptabile. Deşi au cele mai bune intenţii, nu ai de ce să te conformezi unor astfel de argumente.
Pe de altă parte, părinţii pot avea obiecţii pentru că le este frică pentru tine. Sunt poate îngrijoraţi la gândul despre cum vor reacţiona oamenii din jur faţă de relaţia ta. Lumea poate fi un loc foarte crud, iar ai tăi nu vor să te vadă cum cazi pradă agresivităţii ori impoliteţii unor persoane ingrate. Aşadar, reacţia lor porneşte din dragostea pentru tine şi din dorinţa de a vedea că ai parte de tot ce este mai bun pe lume.
Uneori, părinţii se agaţă de nişte tipare sau şabloane sociale. Ei pot crede că valorile lor sunt eterne şi nu sunt apreciate aşa cum trebuie de generaţia ta. Pot chiar încerca să te facă să te supui părerilor lor subiective. În acest caz, trebuie să le zici răspicat că ai propria ta perspectiva despre viaţă şi, că această perspectiva nu are cum să fie schimbată vreodată. Probabil că nu le va place acest lucru, dar nu vor avea ce face. Obiectiunile subiective sunt greşite chiar şi atunci când vin din partea părinţilor tăi.

Atunci când părinţii au dreptate

Atunci când eşti îndrăgostit poţi fi orb faţă de defectele partenerului tău. Mai mult sau mai puţin, părinţii tăi le pot totuşi vedea. Adeseori, ei observă unele lucruri din relaţia ta pe care nu le vezi sau nu vrei să le zăreşti. Ai tăi te iubesc şi sunt îndureraţi când îşi dau seama că legătură ta de cuplu nu merge aşa cum trebuie. Desigur, în astfel de condiţii, nu au cum să nu te dezaprobe!
Dacă părinţii tăi au descoperit ceva ce nu le place în relaţia ta şi îţi vorbesc cu calm şi cu argumente obiective, trebuie să asculţi ce au de spus. Poţi să nu fii de acord cu ei, însă este important să le asculţi punctul de vedere.
În cazul în care ai tăi au auzit lucruri rele despre partenerul tău, dacă nu le place comportamentul acestuia ori dacă le este teamă să nu fii rănit (cel puţin afectiv), ei vor ridică obiecţii faţă de legătură sau dragostea ta. Trebuie să îi asculţi cu adevărat, să fii atent la argumentaţia lor şi să nu laşi să le treacă vorbele pe lângă urechile tale. Există posibilitatea să aibă dreptate!

Cum faci pace cu tine însuţi şi cu părinţii tăi

Dragostea poate fi un simţământ extraordinar. Ea te poate face un om mai bun. Dacă iubirea are un rol pozitiv în viaţă ta, merită să te lupţi pentru ea în ciuda obiectiunilor părinţilor.
Atunci când dragostea îţi înnegurează însă existenţa, este necesar să îţi regândeşti relaţia de cuplu. Nu are sens să îţi ratezi viaţă din cauza faptului că te-ai îndrăgostit de cine nu trebuie. Familia, prietenii, pasiunile tale sunt în continuare valori stabile, care te pot sprijini. A fi îndrăgostit nu înseamnă să renunţi la toate aceste aspecte trainice ale fiinţei tale. Dacă dragostea te face să te pierzi pe ţine însuţi, atunci nu mai este dragoste.
Părinţii vor să te vadă fericit. Nu îşi doresc să te ştie prins în capcană unor străduinţe păguboase, având capacitatea de a-ţi complică viaţă. Încearcă să înţelegi că au cele mai bune intenţii şi continuă să comunici cu ei. Fii cinstit cu ţine însuţi faţă de sentimentele care te animă şi, chiar dacă părinţilor nu le va place cu nici un chip partnerul tău, vor acceptă în cele din urmă relaţia ta cu el.




Copyright ©diane.ro. 2012

Articole din acelasi domeniu :

Cum doare despartirea in dragoste?

Dragostea neimpartasita in citate, aforisme, maxime

Dragostea de mama si viata ta amoroasa

102 comentarii:

Laurentiu spunea...

Mi s-a intamplat dar am rezolvat-o...pana la urma dragostea invinge (poate fi insa mai puternica cea pentru parinti :P )

Anonim spunea...

multi parinti au dreptate,dar majoritatea sunt tampiti,de ce sa te impotrivesti fiicei tale sa fie cu cineva,sa o desparti de cineva pe care il iubeste si o face fericita?sa cada intr-o depresie si sa faca Doamne fereste un gest necugetat si sa distruga 2 vieti,a ei si a lui,sa sufere mai apoi ambele familii?

Anonim spunea...

asa sunt unii parinti, o zic din proprie experienta...sunt de 4 ani cu prietenul meu si tatal meu tot se impotriveste:(( sper sa fie bine!!!:)

Anonim spunea...

Bine zis :)

nouatigaraelectronica spunea...

cred ca sunt unii parinti (probabil procentajul e foarte mic) care fac asta la modul foarte destept; am auzit la un moment dat o relatare despre un parinte care se opunea vehement relatiei pe care fiica lui o avea, singurul motiv pentru care facea acest lucru era ca fata lui sa fie fericita, adica: el stia ca daca va fi impotriva relatiei fata lui va face tot posibilul ca relatia sa functioneze, copii au de obicei tendinta sa actioneze impotriva parintilor si in plus fructul oprit e intotdeauna mai dulce, deci daca va doriti ca relatia copiilor vostri sa fie una foarte ok opuneti-va.

Anonim spunea...

Buna am si eu o problema eu sunt cu iubitu meu de un an jumate impreuna ai mei nul vor nul acepta zice cai tigan si alte lucruri ne iubim f mult .ce sa fac? Ce sfat imi dati? Va pup

Anonim spunea...

parerea mea este sa aveti rabdare si iubitul tau daca te iubeste cu adevarat lupta pt.tine si pt.a le arata parintilor tai ca te merita!te rog nu i sfida pe parinti,nu i provoca,spun asta draga mea,pt.ca si eu am facut asa n au fost de acord cu rel.mea pt.ca era divortat si cu copii si tot asa am zis si eu ca ma iubeste de nu mai poate si draga mea,m a parasit dupa 2ani si tot la parinti am ajuns.un parinte iarta,e langa noi permanent,pe cand un barbat ne paraseste in price moment.da!!!acuma te iubeste,intrebarea este,pana cand?esti sigura ca e pt.totdeauna???de asta iti spun ai putina rabdare.iubirea adev.invinge orice!!!te pup oricine ai fi.m am regasit in povestea ta!

Anonim spunea...

ca e tigan ca nu,nu conteaza asta,dar e barbat draga mea si nu poti sa te increzi in el suta la suta!!

Anonim spunea...

e postul craciunului o sa vz.ca pana la craciun se ntampla ceva!!o sa vezi!!

Anonim spunea...

O incercat sa vb iubitu meu cu ei dar nu io zis ca nu lo amenintat cal bate si sa ma lase in pace, el ma iubeste pe mine nu renunta la mine si o zis ca daca nu acepta sa plec de la ei ca ma iubeste si nu ma lasa pe drumuri ei o zis ca daca plec cu el sa uit de ei .ce sa fac? Is f suparata iubitu meu vrea sa fiu sotia lui ma iubeste enorm mio dovedit o indurat multe sincer care alt cineva nu indura si ma lasa , eu is in austria de 8 luni el in romania vrea sa fiu langa el si eu vreau sa fiu fericita eu aleg si eu dau cu capu nu ei .ei or zis daca merg cu el sa uit de ei .ce sa fac?

Anonim spunea...

Sa plec cu el sau ce sa fac ? Nustiu dar daca nu acepta ma desparte de el o sa sufar toata viata .il iubesc enorm nu pot trai fara el nustiu ce sa fac? Ajutatima va rog

Anonim spunea...

sincer?sa astepti pana dupa sarbatori!!d zeu,intotdeauna lucreaza in destinele oamenilor,dar in post si mai mult!si intr un fel sau altul se va rezolva problema.dar daca e urgent rapid,sa nu te pripesti!nu stiu la graba ce sa zic.sa nu ti para rau dupa aceea de orice ai alege!!daca vrei sa fii cu el e ok!poate parintii o sa inteleaga treptat,dar exista si riscul celalalt,de care ti am scris.poate iubitul tau te iubeste nu zic,nu dar sa stii ca si eu l am ales pe el.si m a iubit si mi a aratat asta de nenumarate ori si la un moment dat m a parasit.si a plecat in spania fara un cuvant.si l am iubit, enorm si iti jur ca am crezut ca mor fara el si m am dus la un preot care mi a facut dezlegari,mi a dat sa tin post,rugaciuni si sa stii ca m am indepartat enorm de el.n o sa l uit niciodata dar pot trai fara el in mod sigur!!draga mea,daca esti tanara stiu exact ce i in sufletul tau dar crede ma ca e mare pacat sa spunem ca nu putem trai fara ei.fara d zeu,e grv daca traim,dar fara un barbat se poate oricand!!am incercat sa ti arat 2 fete ale problemei si ce am patit eu daca am ales dragostea vietii am crezut eu,acum decizia e in mainile tale.te vad f.indragostita si e ffffffff.greu.te cred!poate ai norocul sa fii iubita toata viata de omul asta si sa fie ok!dar daca n o sa fie asa?o sa poti trai fara el daca te paraseste?asta sa te intrebi?acum iti jura iubire eterna dar......sa fie asa sa ti dea d zeu numai fericire dar eu ma gandesc la sufletelul tau daca nu iese cum vrei tu!eu sunt acum f.linistita sufleteste.m am linistit,dar doamne ce am indurat!

Anonim spunea...

ce te mai rog sa nu iei nici o decizie in graba sau sub presiune!sa fii foarte hotarata de ce alegi si sa fii pregatita sa ti asumi orice s ar intampla!daca esti capabila de asta,atunci nu vei regreta nimic pt.ca te simti pregatita sa faci oricare pas te hotarasti!crede ma si eu m am simtit f.hotarata sa raman cu el si stii ce am regretat?sufletul facut farame cand m a lasat!mi am indepartat parintii pt.un ticalos si asta m a durut,de aceea iti spun daca crezi ca esti suficient de puternica incat satreci peste orice ar fi e ok!atat am avut de spus.sa stii ca altfel nu te poate ajuta nimeni,doar d zeu.un sfat,o parere da!dar nu ti poate spune nimeni ce sa faci!sa fii tare,inteleapta ma rog pt.tine oricine ai fi sa ti fie bine!sa ti dea d zeu luminarea mintii sa stii ce sa faci!te pup!

Anonim spunea...

Da ma iubeste si mio jurat iubire si nu ma paraseste niciodata o zis ca el i tot pt el imi scrie poezi si imi scrie tot ce simte si ma iubeste enorm nu ma lasa niciodata .mio jurat .dar ai mei nul acepta trebuie sa fac ceva el de un an jumate indura si am trecut prin multe imp nu ma lasa sal aduc in austria s stau cu el nimik vreau sa fiu fericita .dupa ei nu as ramane asa sincer .il iubesc si ma iubeste nu isi bate joc de mine mio jurat ma iubeste enorm or ce ar face pt mine.ma iubeste .multumesc pt sfaturi.daca nu acepta o sa ma duc in cer .

Diana Popescu spunea...

Te-ai gandit la motivele reale ale parintilor tai?
Intreaba-i daca te iubesc pe tine si vezi ce-ti raspund!

Apropo, cati ani ai?
Daca ai sub 16 ani, asa cum pari, trebuie sa stii ca sunt milioane de lucruri si oportunitati care te asteapta si ca nu merita sa mori dupa prima iubire, pentru ca urmeaza a doua, poate de zeci de ori mai valoroasa si poate ca atunci parintii tai vor intelege ca ai crescut si nu mai esti un copil!

Anonim spunea...

asta e varsta la care se sinucid fetele dintr o mare prostie si pt.ce?pt.un baiat?doamne,pt.un baiat care jura iubire mare acum si peste 2,3 ani asa ti da un sut in fund de nu te vezi!!fata draga,pt.ca presupun ca esti f.tanara nu fa nici o nebunie draga,doamne fereste ce vorbesti ?iubirea nu ucide,nu chinuie asa!si cum spune diana nu merita sa te zdrobesti asa pt.o prima iubire,crede ma,pe la 24,25ani o sa ti dai pumni in cap de ce naiva esti acum!rabdare si barbatii nu merita asemenea sacrificii!dar esti tanara si crezi ca nebuna in iubirea asta care e mai mult atractie sexuala,sunt convinsa!stai linistita este o vorba draga mea,,mila si dragostea de la barbat e ca umbra de la cacat,,scuze pt.cuvinte dar asa e pe romaneste.da???ai grija de tine si nu fa gesturi necugetate pt.un barbat.nu merita!!!!ii inteleg pe parintii tai,dar tu esti mult prea tanara sa realizezi asta!

Anonim spunea...

Am 25 de ani i dragostea mea il iubesc enorm .parinti mei vor sami gaseasca alt baiat .nu vreau eu il vreau pe el .va pup

Anonim spunea...

Is mare pot sa imi iau viata in maini si eu o sa stau la el nu ma paraseste niciodata o sa muncesc si eu nu pot sta ca dupa ei o sa ajung fata batrana .va pup

Anonim spunea...

d zeu sa te ajute!sa fie cu tine mereu.

Anonim spunea...

fii puternica si fa cum crezi ca e mai bine pt.tine

Anonim spunea...

Va multumesc ..asa voi face vreau sa fiu fericita .sami fac un rost in viata .

Anonim spunea...

Draga mea , in situatia ta ma aflu si eu chiar si alte persoane. :( trebuie doar sa ai grija de ceea ce viata iti daruieste . Parintii nu cred ca ceea ce simtim acum au simtit si ei . Nu inteleg ce este asa greu sa ne de-a prioritate uneori mai ales cand vine vorba de o relatie serioasa. Eu lupt , zi de zi ma cert cu mama .. parintii meu au divortat si stau cu mama.. nu intelege ca Dumnezeu pt fericirea mea ii va da mai mult :(

Anonim spunea...

Buna .vam mai scris vam pove de iubitu meu am vrut sa plec cu el sa renunt la ai mei si sa plec ,am fost in tara de craciun mam intalnit am petrecut clipe frumoase cu el , dupa ce am venit o aparut certuri reprosuri mio amenitat familia .si de la o vreme o inceput sa vb urat sa ma injure sa ma blesteme si o zis ca pleaca in australia sa uite de mine de tot, iar cand mergeam la cumnata mea zicea ca merg la unu chesti de astea ....si am aflat de curand ca are cont pe cuplari si scrie recent online nu mio cazut bine.ce sa fac? Ce sfat imi dati?

Anonim spunea...

sa renunti la el!nu veni cu il iubesc de nu mai pot,ai demnitate!si eu am f.parasita de 5luni,am suferit cumplit,am petrecut sarb.de iarna singura si in depresie si acum a venit sa ne impacam,pe cand eu imi revin ,incet!nu draga,by,by,n ai ce face!si ai vz.ca pana la urma el se dovedeste a nu fii o persoana de incredere si cine ne sunt alaturi oricand?PARINTII!pt.un barbat nu merita sa suferi,sa plangi,sa l astepti,sa renunti la fam.ta pt.el!nu merita!dar nici unul nu merita asta!normal cand esti tanara(la prima tinerete)speri,dar de la 40ani in sus,TE CONVINGI si nu mai SPERI,pt.ca vz.ca n are rost!daca nu renunti la el,va incerca sa te domine cu diverse tertipuri sa te controleze,etc!e o relatie care se va sfarsi in mod sigur pt.ca nu te iubeste!nu mai da sanse,n are rost!parerea mea,tu faci cum vrei!si ce zodii sunteti?el,nu e zodie de foc?

Anonim spunea...

da.nu erai d soara care zicea ca nu te va parasi niciodata ?ca e langa tine,te sprijina etc?o perioada da,toti fac pt.noi TOTUL!O PERIOADA!apoi........te gandesti ca bine ti spunea mama sau tata!eu vorbesc aici,metaforic!asta nu inseamna ca toata viata stam si ascultam de mama!nu!dar intuitia mamei e adesea cea mai buna!

Diana Popescu spunea...

Unsfat pe care ti-l poti da tu insati daca te gandesti mai bine, si pui in balanta iubirea pentru el si binele tau. Sfatul este cat se poate de simplu: lasa-l sa-si vada de drumul lui, si cauta-ti un barbat in care sa poti avea cu adevarat incredere.

Anonim spunea...

Sunt zodia pesti, si el scorpion.acum vorbeste frumos vorbeste cu mine si vorbim dar o zis ca daca il fac sa sufere O sa ma faca si el sa sufar .eu il iubesc enorm dar, acum cica nui merge netu si p fb are alt cont pt ca de pe contu ala o mai vb cu mine si se dadea drept alt cineva si acum i cu nume de fata si nustiu ce vrea sa faca cu contu ala ca acolo are o gramada de fete si are cont pe cuplari nustiu ce sa mai zic am dubi ....dar o vb foarte urat cu mine mo injurat mo facut sa plang si mo blestemat etc.!

Anonim spunea...

asa cum se mai scrie pe aici,lasa l!renunta la el el daca simti ca merge pe doua,,drumuri,,!si sa ti mai zic ceva?asta nu te iubeste daca ti spune ca te va face sa suferi!indiferent de ce se va intampla in relatie cand un barbat din start asta,nu te iubeste,deloc!dar femeia ca intotdeauna indragostita,ba se amageste,ba mai da o sansa si ajungem......tot la final!eu il iubesc,el ma distruge,eu il iubesc el ma inseala,eu il iubesc ,el nu stiu ce face am senzatia ca umbla cu....sau am dubii in leg.cu el asa si asa....dar il iubesc si ne tot AMAGIM cu asta!de fapt rareori este reciproca iubirea asta!unul ofera celalalt primeste si se lupta sa pastreze,ceea ce se rupe oricum ........la un moment dat!cam asa sunt majoritatea relatiilor!

Anonim spunea...

exista o vorba,,UNEORI TREBUIE SA RENUNTAM LA CE SIMTIM CA SA PRIMIM CE MERITAM,,asa ca mai multa demnitate fetelor ca de aia fac barbatii ce vor cu voi,pt.ca va manifestati ca niste dependente ,disperate,cu tot felul de tertipuri si strategii sa i tineti langa voi,cu ritualuri,umilinte in fata lor si de aceea acum,barbatii se comporta asa pt.ca femeile cedeaza usor,stau cu ei din diverse motive,invocand iubirea!DEPENDENTA intr o legatura ,intr un cuplu de celalalt.n are nimic de a face cu IUBIREA!acest sentiment curat si adevarat inseamna;libertatea celuilalt,lipsa de constrangere cu tot felul de ,,lucruri oculte,,mai mult sau mai putin,comunicare deschisa,demnitate si orgoliu cat de cat,respect reciproc,in ultima instanta renuntarea la cel iubit daca circumstantele o impun,fara razbunare,ura si resentimente!mai terminati cu iubirea asta declarata simplu si fapte,nimic!fapte in favoarea orgoliului vostru feminin,la asta ma refer!umilinte la maxim,tineti de ei,ca niste capuse,faceti tot felul de ,,porcarii,,numai sa nu plece!unde este RESPECTUL unui barbat,pt.o femeie cand ea se face PRES,cica de dragul lui,numai sa l pastreze?NICIODATA NU VOM AVEA RESPECT DACA nu ne respectam noi,insine!mai multa coloana vertebrala,femeilor si nu permiteti in numele unei asa zise IUBIRI pe care doar credeti,ca o aveti sa fiti bataia de joc,a lor in fata prietenilor,etc!cu respect,CRISTINA!

Anonim spunea...

Multumesc pt sfaturi.....o intrebare am.ai facebok? Uite fb meu.corina ancuta burlacu is din hd .mai vb acolo daca nu deranjeaza

Anonim spunea...

Foarte bine zis...imi cer scuze pentru ceea ce voi spune, dar ai mei chiar sunt tampiti...imi spun ca imi distrug viata, de parca ei stiu asta cu certitudine...nici macar nu i-au dat o sansa...au pus eticheta si gata..e ca ei si doar ca ei...si pana in momentul de fata, au reusit sa-mi distruga viata si sa-mi insufle sentimentul de vinovatie...si sa se dea loviti...ca eu sa renunt la el...dar nu o sa renunt...problema si intrebarea este...cum sa-i fac sa priceapa? i need help

Anonim spunea...

Sunt baiat poate nu am ce cauta aici dar am o prietena de 19 ani eu am 23 sii parintii ei inca nu stiu de noi...ii e frica sa le spuna de noi pentru ca nu ar fi de acord cu noi...ce e de facut? eu o iubesc enorm si e viata mea fata asta...si in plus e o si anumita distanta intre noi de cativa km..nu vreau sa o pierd pentru ca nu stiu ce mas face fara ea...help please

Diana Popescu spunea...

Daca parintiii ei nu stiu inca de lespre legatura voastra, nu ar fi rau sa-ti iei inima in dinti si sa incerci sa vorbesti cu ei.

Anonim spunea...

Si daca iese rau si ii interzice fetei sa mai vorbeaaca ce mainpot face atunci? Multumesc anticipat!

Anonim spunea...

In plus parintii ei nici macar nu stiu cum arat...is foarte disperat pentru ca tin enorm la ea.

Anonim spunea...

Am incercat sa ii zic si eu ei asta ca poate ar fi vremea sa vorbesc cu ei dar nu e deacord pentru ca ii e frica de consecinte. Mai putin si facem un an impreuna si totul e in ascuns. Sunt genul de parinti la fel ca toti care se uita si cauta doar materialismul si pozitia sociala fara sa le pese macar de fericirea copiilor lor. A zis ca isi cunoaste foarte bine parintii si din cauza aia ii e frica sa le spuna despre noi pentru ca ar face tot posibilul sa o indeparteze de mine. Ei nici macar nu ma cunosc si nici cine sunt. Sunt genul de baiat care stie ce vrea si care merge pana in panzele albe pentru ceea ce iubeste.Va multumesc si astept sfaturi .

nowdaniel1 spunea...

O sa traiesti toti anii ascuns ? Ia mai gandeste-te sa-i spui parintilor ei ca esti cu ea de 5 ani sa zicem , ca ati ajunge la 5 ani impreuna . Ei bine , nici macar nu vor crede !Du-te si spune-le acum , cat ai ocazia si nu sta ascuns !

Anonim spunea...

Voi incerca sa fac asta, multumesc pentru raspuns.

Anonim spunea...

Buna!Am 23 ani si iubitul meu are 28 ani,suntem impreuna de aproape 5 ani..Parintii mei nu sunt deacord cu el :( ca cica,nu are casa si bani,si nici gospodar nu este :D dar nu este asa,el lucreaza de noapte si este si la facultate...are 7 frati,el este cel mai mare si are grija de casa si de familia lui ...eu zic ca este un om de laudat....va rog ajutati-ma :(

Diana Popescu spunea...

Probabil ca ai incercat sa le spui aceste lucruri si parintilor tai, sa le arati cat de responsabil este iubitul tau. Din pacate, uneori este apropae imposibil sa treci peste prejudecatile unor parinti, conform carora o "partida" inseamna un baiat cu stare, de "familie", cu casa si multi bani.

Anonim spunea...

Buna! Am vazut ca nu se-a mai postat de ceva timp, dar sper sa aveti timp sa imi cititi povestea. Acum un an si cateva luni am cunoscut un baiat. El e din Bucuresti, eu din Alba. Dintr-o gluma, am dat-o in ceva, zic eu serios. Dupa cateva luni, a venit in Alba la mine, a stat cu cazare pentru ca mama nu a fost de acord sa-l aduc acasa.. Ne-am intalnit, am petrecut 2 zile minunate cu el, nu mi-a cerut sa ma culc cu el, chiar daca poate stia ca nu ne mai vedem prea curand, a fost minunat. Prin ianuarie 2014,eu am fost plecata cu munca la Brasov, mi-a facut o surpriza si a venit la mine, iar 3 zile perfecte alaturi de el. Este un baiat cu bun simt, 'certurile' noastre pentru noi au fost constructive si ne-au ajutat sa trecem mai departe sa ne cunoastem. Ne completam perfect. Problema este ca mama nu este de acord. Cu multa rabdare din partea mea si a lui am reusit sa o conving pe mama sa il cunoasca sa ma lase sa il aduc acasa. A venit sa facem revelionul impreuna. Inainte cu o zii de revelion, tatalui meu i sa facut rau, avand probleme de sanatate. Noaptea la 11 el era langa mine in spital, stateam amandoi langa usa salonului.. Mama plecase a acasa, am ramas noi.. A doua zii, dimineata a venit mama si a stat pe zii alaturi de tata, seara eu si iubitul meu, ne-am intors la spital, asta fiind in noaptea de revelion. Deci, noi trecerea dintre ani 2014-2015 ne-am petrecut-o amandoi in spital, unul langa celalalt alaturi de tata. Pentru mine a contat foarte mult ca a fost acolo si nu m-a parasit la greu. Dupa ce l-au externat pe tata, dupa doua zile a plecat la Bucuresti, avand serviciul, nu putea lipsi. Credeam ca daca mama a vazut ca fost alaturi de mine si m-a sustinut, nu m-a lasat in tot acest timp la greu poate o sa isi schimbe parerea deaspre el, dar m-am inselat. Chiar daca avem distanta asta, stam cu orele la telefon noaptea, chiar daca uneori el se trezeste la 5 dimineata sa mearga la munca.. Nu conteaza ce face pentru mine atata timo cat ma vede ca zambesc si sunt fericita. Nu mai pot sa ii fac fata mamei.. Ma termina psihic, il iubesc foarte mult, dar ea nu vede ca sunt fericita alaturi de el, imi zice ca nu o intereseaza. Imi zice ca nu e de mine.. Pe nu o intereseaza ca ma face fericita, nu stiu ce sa fac sa o multumesc. L-a cunoscut, nu a fost bine.. Tor certuri am cu ea. Daca imi trimitea bani sa merg la el, imi zicea ca e prost ca imi trimite bani.. Daca vroiam sa imi cumpar ceva si ea nu vroia sa imi dea bani, imi trimitea el si tot el era ala prost. Vara trecut am fost cu el la mare, a fost minunat. Dar numai eu stiu cat am tras cu mama pentru acele zile minunate alaturi de el. Vreau sa ma ajutati cu un sfat.. Din iunie ne-am hotarat sa ne mutan impreuna la el, dar mama mi-a zis ca daca plec, acasa nu mai am ce sa caut, nu o sa ma vorbesc cu ea si sa uit de ei. Sunt cu nervii la pamant. Prietenii, medicul de familie imi zic ca ma distrug singura, pentru ca stau aici, cand am posibilitatea sa fiu fericita alaturi de persoana pe care o iubesc. Nu stiu ce sa fac, ajutati-ma. Ar fii bine sa fac acel pas, sa plec, poate asa isi da si mama cu seama ca mi-e bine? De renuntat, nu pot... Va rog ajutati-ma, orice parere e binevenita. Va multumesc ca mi-ati citit povestea si sunteti acolo pentru mine

Diana Popescu spunea...

Buna. Nu pot decat sa fiu de acord cu oamenii care te incurajeaza sa te muti impreuna cu el. Chiar daca este dureros ca mama sa nu te inteleaga si sa te ameninte ca nu mai vrea sa te vada, acest lucru nu trebuie sa te impiedice sa iti vezi de viata ta. Atunci cand devenim adulti ne indepartam oricum, mai mult sau mai putin, de parintii nostri pentru a ne vedea de propria viata, pentru a intemeia o familie. Daca mama ta se incapataneaza sa-ti respinga argumentele, si spune "nu" orice i-ai zice, asta este! Poate ca ii va trece cu timpul, dar tu trebuie sa pasesti pe o alta treapta a destinului tau alaturi de cel pe care il iubesti.

Anonim spunea...

Este foarte dureros ca nu ma intelege si nu vede ca sunt fericita. Ai dreptate, la un moment dat vine timpul sa decid ce trebuie sa fac cu viata mea si sa imi aleg drumul si stiu ca alaturi de el ar trebui sa fie drumul meu. Multumesc foarte mult pentru timpul acordat

Anonim spunea...

Buna seara!Nici nu stiu cu ce sa incep.Am o problema si vreau sa o rezolv cumva.Am avut o relatie de aproape 2 ani cu un baiat pe care l-am iubit enorm.Toate bune si frumoase pana am mers la mare si acolo s-a intamplat ceva de care a aflat mama.Si de atunci nu a mai putut sa il mai vada in fata ochilor.8 luni nu am mai fost unul la celalalt,ne intalneam doar la scara blocului sau in oras.Incercam sa o conving pe mama ca il iubesc si fara el nu pot sta dar nu intelegea.Dupa ceva timp a inceput si el sa se schimbe,mai precis de asta vara.Plecase in practica fiind la facultate si cand s-a intors nu mai era el.Ne-am despartit,iar dupa o saptamana am tras de el sa ne impacam deoarece simteam ca nu mai pot.Ne-am impacat iar rel noastra a mai durat vreo 3 luni,el spunandu-mi prin mesaje ca nu ma mai iubeste.L-am lasat iar dupa vreo luna m-a cautat intrebandu-ma ce fac si cum ma simt.I-am raspuns dupa vreo 3 zile si dupa nu am mai vorbit.In acest timp el si-a facut o prietena dar nu a mers.De revelion a venit la petrecerea unde eram si eu sa-mi spuna cat de mult ma iubeste si tot ce a facut a facut spre binele meu pt ca era bagat cu drogurile.A inceput sa planga spunandu-mi ca a fost nevoit sa ma lase.Acum vorbim din nou dar ca amici iar mama nu e deloc de acord,nici sa nu auda.Nustiu ce sa cred,ce safac.Il iubesc enorm dar in fata lui nu ma arat.Zilnic ma cauta si imi spune ca o sa-mi demonstreze ca ma iubeste si ca nu o sa ma mai lase niciodata.Nu vreau sa mai trec prin ce am trecut,iar mama imi spune ca nu ma iubeste, ca nu e baiatul potrivit pentru mine.Un sfat te rog?Mentionez ca ambii avem 21 de ani.

Anonim spunea...

Mentionez faptul ca mama azi zice o vorba,maine alta si daca vede ca nu inteleg incepe sa tipe si sa mi-l faca in toate felurile desi stie ca il iubesc enorm.In 2 ani de zile nu am avut relatii sexuale zicandu-mi ca o sa ma astepte pana sunt pregatita

Diana Popescu spunea...

Daca in prima faza, mama ta probabil nu a avut dreptate, acum s-ar putea sa aiba. Tocmai pentru ca nu vrei sa treci iarasi prin suferintele de altadata, pastreaza aventual doar amicitia cu acest baiat. Cel putin, deocamdata. Daca te iubeste cu adevarat si vrea sa-ti dovedeasca asta, are tot timpul sa o faca, mai ales daca trece de incercarea timpului. Acorda-i sau acorda-ti o perioada de gratie de, sa spunem trei luni, de-a lungul careia veti fi numai amici, si vezi ce se intampla in aceasta perioada.

Anonim spunea...

Buna, as dori si eu un sfat pentru relatia mea . Mentionez ca sunt baiat (culmea) si am probleme cu mama(divortata) care nu este de acord cu relatia mea . Nu avem mult impreuna cam jumatate de an, dar ne iubim foarte mult si ne simtim atat de bine impreuna si totul este la locul lui, realatia bazandu-se pe raspect , iubire si lucruri marunte , dar mama de cand a vazut ca o iubesc si ca mai tot timpul il petrec cu ea parca a inebunit, nu este de acord cu ea , tot spune ca sunt schimbat , imi aduce tot felul de argumente prostesti , unul find acela ca ea ascunde relatia asta de parinti ei iar mama considera ca asta face si cu mine , ca ma minte cu tot ce face, dar eu stiu mai bine ce si cum, tot timpul vorbim la telefon prin mesaje stiu ca e usor sa minti o persoana dar am ajuns sa am incredere in ea cum si ea are in mine . Toate asta se tot intampla in ultimele 2 luni , iar eu nu stiu ce mai pot face , am incercat sa ii explic cu argumente bune si vorba frumoasa dar nimic... parerea mea este ca am pentru ce sa lupt, vad un viitor frumos langa ea , ma vad fericit langa ea si ea la fel . Doresc un sfat cu ce ar fi de facut ? m-am gandit la toate modurile de convingere dar parca nimic nu merge...

Diana Popescu spunea...

Atunci cand o mama isi pune in cap ca o anumita fata nu este potrivita pebntru baiatul ei, este foarte greu sa o convingi de contrariul. Incearca sa ii arati respect in continuare mamei tale si dovedeste-i prin fapte ca relatia ta este viabila si are un viitor.

Anonim spunea...

Voi incerca sa ii arat ca o respect si ca relatia nu moare pentru ca asa vrea ea, dar mi se pare niste lucruri ffoarte nedrepte fata de mine si prietena mea . Sunt de parere ca trebuie sa fac ce iti trece prin cap in anumite limite si sa vezi cu ochii tai ce este bine si ce nu , daca relatia va merge sau nu. Nu vreau sa fie mama sa imi spuna ca nu merge relatia , ca fata ma minte sau cine mai stie ce ii trece prin cap si la fel face si in cazul prietenilor mei si a iesirilor.... nu beau, nu ma, droghez, nu dau in cap ar treui sa nu se bage in relatia mea si sa ma lase pe mine sa decid ce imi e bine si ce nu .

Anonim spunea...

Buna ma numesc Ioana am o relatie de aproximativ 2 ani cu un baiat cu care ma inteleg destul de bine , nu exdraordinar deoarece mai avem si toane si ne certam dar in rest nu prea putem sta fara sa vorbim sau sa ne vedem , ne iubim foarte mult dar avem o problema foarte mare mama mea se baga intre noi pana acuma ceva timp s-au inteles destul de bine dar de ceva timp in orice cearta il baga si pe el , incep sa nu mai accept asta va rog ajutati-ma cu un sfat

Diana Popescu spunea...

Incearca sa discuti cu ea cat mai rational cu putinta, sa o convingi sa iti spuna cat se poate de clar si logic ce anume nu ii place la el.

Anonim spunea...

Buna nustiu cu ce sa încep momentan am 17 ani peste 4 saptamani fac 18 ani..pretenul meu are 21 ne iubim enorm de mult si mia dovedit asta lucram amun doi la același loc de munca numa ca pe schimburi diferite... Leam spus la ai mei parinți de el nu au vrut în ruptul capului sa auda asta k nu k e urat si nui d mn.. Pe mn nu ma interesat mam certat cu parinți miau luat telu dar degeaba ..mio lasat telu lui fara ca ai mei sa știe ..eu asi vrea sa merg sa ma mut la el da îmi e teama ka nu cumva sa intre la corupere d minori..stau si ma gandesc nu cred ca iar putea face ceva pt ca ma duc de buna voie nu ma ia cu forța..ce spuneți??? Ma puteți ajuta cu un sfat??

Diana Popescu spunea...

Cred ca ar trebui sa mai astepti putin, macar cele 4 saptamani care te despart de varsta de 18 ani, inainte de a lua o decizie majora. Intre timp, poti incerca sa discuti cat mai calm si mai rational cu parintii tai.

Maria Ioana spunea...

Nu ii convine ca el nu are bani si masina si plus ca daca eu fac ceva clar el este de vina pentru ca el ma pus si nu este deloc bine deoarece nu imi spune sa fac absolut nimic doar atunci cand nu este un lucru tocmai bun pentru mine , pe mine nu ma intereseaza sa aiba masina si sa fie bogat si chiar nu stiu cum sa ii bag si ei in cap lucru acesta

Diana Popescu spunea...

Este greu cand parintilor l s-a pus in cap ca fericirea copilului lor depinde numai de bani si aspecte materiale, si este si mai greu sa ii faci sa vada lucrurile altfel. Este clar totodata ca mama ii pune in carca baiatul cu care esti tot felul de vini inchipuite. Daca nu ai inca o independenta materiala, trebuie sa gasesti o cale de mijloc, chiar daca nu este deloc usor.

Anonim spunea...

Buna am si eu o problema iubesk un baiat are 32 dar eu am 20 dar mama e inpotriva sa fim impreuna el mio cerut mina eam accepta mio jurat ca ma va iubi mereu si ca vrea sa fim impreuna pina moartea ne va desparti si eu la fel doresk asa dar mama e contra in toate numi permite sa traiesk cu el si vreau vriun sfat ce sa fac si cum sa fac ca ei sa si schimbe parerile si ca sami permita sa traiesk cu el.eu din cauza la asta chear am vrut sa ma sinucid

Anonim spunea...

Buna ziua ! Nustiu cu ce sa incep momentan am 17 ani peste o luna fac 18 ani , prietenul meu este mai mic ca mine cu un an ne iubim enorm de mult dar parintii mei nu sunt de acord pentru ca e tigan . vreau sa plec cu el dar nu stiu ce sse va intampla . stau cu acest baiat pe nume Claudiu de 3 ani . parinti nici cum nu sunt de acord la dat la politie si suntem vecini . tinem unul la altul cu adevarat , il iubesc si pe el si imi iubesc si parinti . in sufletul meu e o nebunie . mama imi zice ca tiganul imi vrea numai raul . dar ei nu vad ca el imi aduce fericirea in sufletul meu . de craciun mama si tata nu mia dat bani sami iau haine si mia dat el nu stiu nparinti mei. ajutati-ma va rog cu un sfat . inainte cand eram mici (pe clasa a 7 ) clauidu vedea la noi in fiecare zi eu mergeam la ei . claudiu il ajuta pe tata si intr-o zi a zis claudiu catre tata lasa cand cresc eu mare iti fur fata si de atunci el nu a mai venit la noi in curte . ajutati-ma cu un sfat ! :*

Anonim spunea...

Olla!Pt.anonimul de mai sus-nu ,,tiganull ,,iti vrea numai raul sa stii,varsta ta si a lui sunt de fapt ,,dusmanii,,vostrii.La aceasta varsta nu poti sa ti doresti sa te muti cu el,sa fugi in lume etc.Draga mea la 18ani se iubeste cu pasiune exacerbata,se fac drame daca iubirea nu se poate trai.Eu zic ,sa mai astepti o perioada,se prea poate ca tocmai tu,sa fi cea care va renunta la el,nu pt.ca asa trebuie,ci pt.ca la aceasta varsta nu aveti maturitatea,echilibrul,situatia materiala si tot restul ca sa puteti decide pt.viitorul vostru.VREI SA FUGI CU EL?Unde?Sa traiti cu ce?Parerea mea este ca amandoi ar trebui sa va ganditi la viitorul vostru,din ce va veti intretine,cum o sa traiti,etc!iti garantez draga mea,ca daca vei incepe sa te gandesti la toate astea,sa le mai pui si n practica.....nu ti va mai parea iubirea chiar asa de.....roz!Viata este f.grea,e o lupta,pt.care trebuie sa ai ,,arme,,adica....servici,locuinta,etcVoi ce aveti acum?IUBIREA?E bine,dar.....restul?Va tin parintii in viitor?Gandeste te,la astea toate foarte bine si iti vei raspunde singura la intrebari!

Anonim spunea...

Este f.dureros si dificil ca parintii sa nu fie de acord cu relatia noastra,pt.ca ii iubim si pe ei si pe partener.nu se pot impaca una si alta,decat in timp.Cu rabdare si cu trecerea timpului,se demonstreaza daca au avut dreptate parintii sau noi.in cazurile adultilor,cu situatii(materiala,echilibru,etc)se poate, daca parintii nu sunt de acord cu relatia sa parasesti casa parinteasca ,sa te muti cu partenerul.Iei viata in piept si iti faci viitorul,dar in cazul de mai sus sau alte asemenea,nu se poate asa.Voi depindeti inca,de parinti,deci ei va impun educatia si au dreptate in felul lor.Nu cumva sa ramai gravida ,la varsta asta fara absolut nici un viitor nici tu si nici el!Ganditi va sa va faceti viitorul cu solutii practice,sa nu mai ramaneti la ,,mana,,parintilor!Vei vedea (anonim, d soara)ca tu,singura vei renunta la relatia asta(adica,nu vei dori sa te strangi de ,,gat,,)de la varsta asta cu.........problemele vietii in doi si tot ce implica asta!ATAT DE TANARA SI TE GANDESTI LA ASTEA?Viata este atat de frumoasa la varsta asta,de ce ti bati capul(serios)de acum cu probleme de care nu vei mai scapa toata viata?Acum,cand te tin parintii este fabulos,ca dupa ce incepi tu sa te lupti cu viata ,s a terminat cu ,,binele,,crede ma ,stiu ce vorbesc!Si eu ii judecam pe parinti,doream sa scap de ei,sa traiesc solo,etc....si asta fac acum dar este f.greu,viata nu i usoara singura!

Anonim spunea...

SINUCIDERE?PT CE?UN BARBAT?DOAMNE FERESTE!NICIOADATA ASTA!Ti a jurat iubire?Pai........de unde esti tu atat de sigura ca va dura relatia asta,ca te iubeste sincer,ca ...ca..ca?Nimeni nu ti poate garanta asta,nici chiar el,asa ca vezi ti de treaba,linisteteste te,judeca la rece.....si ai rabdare!

Anonim spunea...

Da,absolut corect mai sus,scris.Uite,asa se ntampla cu iubirea asta patimasa la o varsta f.frageda si asa incep problemele si pt.tineri dar si pt parinti.Cei din urma,le vor binele chiar daca nu pare asa atunci cand esti superindragostit si lumea se termina cu,,el-ea,,.Sunt parinte si cresc un copil al fiicei mele de 19ani.d SOARA,de mai sus asculta aici-si fiica mea a fugit la 18ani cu iubitul care i a jurat cate n luna si n stele si au dat de greul vietii,singuri in doi....cat crezi ca rezistat impreuna fara ajutorul nostru,al parintilor?un an,atat!Apoi fiica mea a ramas gravida si....IUBIREA a PARASIT O DRAGA,iar ea a venit cu coada n tre picioare acasa dar si.....cu burta la gura!ASTA I VIATA FATA,CUM SCRIE MAI SUS d na sau d soara,ASTA I VIATA,intelegi?GREUTATI,PROBLEME,NECAZURI,LIPSURI etc.ASA CA ARE COPIL LA !(ANI,fiica mea si si a ratat viata???????????????????????????????cat m am luptat cu ea si ne am certat si urat si uite,unde a ajuns acum!Ea creste copilul fara bani,munca,nimic si el .....va ,,iubi,,o alta fata draga asa sa stii.....pt.ei viata continua pt.voi fetele,vai si amar!VEZI TI DE TREABA TA,STAI ACASA,invata sau angajeaza te,ia ti servici,iesi cu prietenele,fa ce trebuie sa faci la varsta asta,nu ti strica viata si mai ales nu te n crede intr un barbat,niciodata,dar niciodata!Daca nu ma asculti,iti garantez ca vei mai scrie aici dar atunci va fi.....prea tarziu,vei trece la art,,parasita si abandonata,,de tanara,etc!ITI GARANTEZ!RELATIA TA NU VA MERGE DELOC,sunteti prea tineri si necopti,asta i cauza!DOAMNE FERESTE SA RAMAI SI GRAVIDA!El te va parasi,chiar daca nu imediat,cand va loviti de greutati iubirea dispare si e gata cu toate!

Anonim spunea...

Salut fratilor si surorilor! Va doresc fericire tuturor si un raspuns pentru voi din partea mea:am avut asemena probleme si eu,dar cum le-am rezolvat?:In primul rind fiti independenti financiar! atit fete cit si baieti,in caz ca va despartiti nu va mai intoarceti cu coada inter picioare la parinti :),in al doilea rind eu pe toti cei ce nu erau de acord cu mine,partenera mea,ii injuram ,ii numeam dusmanii mei! ))) si nu ascultam sfatul tuturor prostilor... concluzia e simpla: numai voi insine stiti si simtiti cu adevarat cine e potrivit sau nu pentru fiecare! Nu traiti de gura lumii,traiti pentru voi,daca ascultati sfaturile sau faceti pe placul parintilor sunteti robii lor,eliberati-va! Fiti voi insine,sigur libertatea costa!Platiti libertatea si traiti in fericire cu cine doreste inima!Succes tuturor.

Anonim spunea...

Buna! In aceeasi situatie ma aflu si eu..am sau am avut o relatie de 7 ani, iar parintii mei nu sunt de acord cu el..sub nicio forma..mereu trebuie sa mint knd plec de acasa...dupa 7 ani nici macar acasa la el nu pot sa ma duc..si nici el la mn..ne;am despartit de ff multe ori din cauza asta..k eu nu pot s m impun in fata alor mei niciodata..si sa lupt pt noi..dar imi e teama d reactiile lor daca fac cva nepotrivit..stam si in acelasi cartier..din acest motiv el a decis sa punem punct definitiv..pt k eu nu o sa am niciodata curajul sa ii infrunt pe ai mei..nu stiu ce sa mai fac..de 7 ani st in aceasta situatie.. ai mei nu cedeaza deloc..iar el s'a saturat de situatia asta..

Diana Popescu spunea...

Trebuie (asa cum ti-ai dat seama deja) sa faci o alegere decisiva. Ori el, ori parintii. Inainte de asta, nu ar strica sa verifici daca poti avea cu adevarat incredere in el, pentru ca spui ca a decis sa puneti punct definitiv relatiei voastre din cauza situatiei complicate.

Anonim spunea...

asculta-ti parintii!

Anonim spunea...

Buna. Sunt si eu sunt in aceeași situație ca majoritatea. Sunt cu prietenul meu de patru ani. Am stat pe ascuns in astia 4 ani si inca stam. Cu toate ca am 20 de ani:). Eu stau in Buc. Iar pr meu undeva in afara orasului. Ai mei nu au vrut niciodata sa l cunoască. Dar isi dau cu parerea, cel putin mama... Zice ca e tigan ca sta la tara. El stand aproape de tara mea. Ca o sa ma bata ca o sa ma schingiuiasca:))... Nu o înțeleg pe mama de unde atata ura pe omul asta nu i a facut nimic. Un cuvant vreodată nu i a adresat. Ca daca plec de acasa sa uit de ei. Menționez ca si tata este tigan. Dar cu pr meu nu stiu ce are. Tata am aflat ca a vrut sa l cunoasca insa mama a fost cea contra.... Ce sa fac? Cu el nu am avut niciodată probleme mari. Poate doar certuri minore. Nu zic, poate nu o sa rămân cu el dar eu nu am dreptul sa gresesc? Sa învăț din greselile mele? Ce ma sfătuiți sa raman cu el? Ma repet ai mei nu l cunosc. Insa il critica îl fac in tot felul. Mama mai degraba. Vorbeste cu atata ura de el. Ma doare cand vad ca nu ma intelege. Zice de el ca nu muncește. Intr adevar nu munceste cu carte de munca dar se ocupa de construcții... Dar nu sta acasa sa i pice din cer.... Help me please.

Anonim spunea...

Buna. Am și eu o problema. Sunt cu iubitul meu de 1 an și 1 luna ... Awem o relatie frumoasa, mă respecta mă iubește are grija de mine ; el este romantic si ma cace fericita mereu. Mă simt extraordinar lângă el mă simt iubita mă simt împlinită simt ca uit de toate problemele și de absolut tot. Sunt sigura ca el mă iubește și îmi împărtășește aceleași sentimente de iubire. De un jumătate de an am mers la el acasă am petrecut crăciun cu sora lui și familia ei, mă inteleg foarte bine cu mama lui; este o femeie minunata. Cu toți din familia lui mă înțeleg foarte bine știu ca mă îndrăgesc și sunt foarte ok cu mine mereu mă cheamă la masa îl întreabă pe el de mine, când ne mutam și alte chestii. În schimb părinți mei sunt de alta părere. Am părinți tineri și mama la rândul ei a plecat cu tatal meu când avea 15 ani iar el 21 fără ca părinți ei sa fie de acord. Cu toate acestea acum ei nu sunt de acord cu el, ei nu vor ca eu sa am pe cineva pentru ca ei vor sa îi ajut pe ei sa fiu la dispoziția lor și sa am grija de sora mea mai mica. Mam saturat, mă consum foarte mult, plâng și nu pot dormi. Am vorbit cu el sa ne mutam în vara. Dar ai mei cred ca eu o sa îmi caut un job din toamna și o sa lucrez nicidecum ca vreau sa mă mut cu el. Mai vreau sa zic ca și sora lui și plecat la vârsta de 16 ani deși părinți ei nu ai fost de acord cu băiatul acela. Și în ciuda la toate astea eî sunt acum împreună și au un copil de 5 anișori. Ea după ce a plecat sa mutat la el și apoi sau mutat împreună la părinți ei după un timp. Părinți mei sunt foarte stricți , mai am câteva săptămâni și fac 18 ani iar eu mereu trebuie sa le zic ce fac si unde merg și nu pot sta târziu. Nu mi se pare normal deoarece când este ceva și au nevoie de ajutorul meu atunci e ok dar cand vreau eu sa merg cu iubitul meu undeva nu sunt deacord.
nu mai suport situația ăsta mam satura, vreau sa fiu cu el sa fiu fericita lângă el sa îmi caut un job sa știu ca nu mai trebuie sa fiu mereu stresata sa nu afle mama ca sunt la el acasă sau ca mă văd cu el când ne vedem pe ascuns.
Nu mai suport. Nu înțeleg de ce nu mă lasă să fiu fericita, se vede ca atunci când vin din oraș și am fost cu el sunt altfel sunt fericita sunt bine. Eu nu înțeleg de ce nu vor sa mă vadă fericita și sa pot sa fiu cu el. Știu ca părinți Îți vor binele dar ce fac eu nu înseamnă ca îmi vor binele. Binele meu este sa fiu fericita cu el de ce nu mă lasă dacă îmi vor binele.
help ... toațe prietenele imI zic sa lupt pentru iubire pentru ca parinți mei nu o sa poată sa mă facă fericita mereu.

Anonim spunea...

Ce cunoscuta imi este povestea ta, si a tuturor de aici :)). Poate ai tai considera ca inca esti micuta pentru o relatie, ca trebuie sa iti vezi de scoala, etc sau se gandesc cum au procedat ei la randul lor si nu vor ca tu sa faci acelasi lucru..dar ar trebui macar sa incerce sa il cunoasca, poate isi vor da seama ca merita :) daca tu spui ca te face fericita. Multa bafta si sa fie bine :)

Anonim spunea...

Mda, vechea poveste cu parintii :)), care mereu vor tot ce-i mai bun pentru noi, sau pentru ei :)). Nu inteleg de ce unii parinti pun eticheta fara sa cunoasca persoana respectiva, fara sa dea o sansa. Eu mereu zic ca de vina este perioada comunista :)) au ramas putin acolo..unii dintre ei. Dar el ce zice? nu s-a saturat de aceasta situatie de atatia ani?

Anonim spunea...

degeaba.. Am încercat de atâtea ori sa îl aduc în discuții sa vadă ca este un băiat bun dar ei rămân la părerea lor.

Anonim spunea...

Si eu am o relatir cu un baiat de care mama mea stie dar tatal meu nu e de acord sub nicio forma sa am o relatie..mamei mele ii este frica sa i spuna vreo ceva tatalui meu ce ar trebui sa fac sa fiu cu baiatul care ma iubeste sau langa tatal meu care nu prea ma vrea.

Anonim spunea...

Si eu sunt in acceasi situatie mama mea stie de relatia mea dar nui spune nimic tatalui meu pt ca ii este frica ce ar trebui sa fac

Diana Popescu spunea...

Deocamdata, totul depinde de iubirea impartasita cu acest baiat, si de puterea financiara a amandorura de a va indeparta de tatal tau. Desi mama ta nu este impotriva relatiei tale, stie ea ce stie despre parerile tatalui tau....

Anonim spunea...

ajutati-ma si pe mine cu un sfat sunt si eu intr-o relatie iubitul meu e mai mare ca mine la inceput totul a mers bine pana cand ai mei au aflat varsta lui din acel moment viata mea a devenit un kalvar acuma rudele parintii sora mai ales mama nu vrea sa auda de el si nimeni nu ma sustine toti au incercat sa ma desparta de el cu diferite barfe despre el dar nu le-a mers acum cateva zile sa iskat o cearta din kauza mamei deoarece ia adresat niste cuvinte oribile el a auzit si practik din cauza la alor mei ne am despartit cum sa fac sa o fac pe mama mai ales sa il accepte

Diana Popescu spunea...

Nu poti cu una cu doua! Mai ales de una singura! Doar impreuna cu el! Daca el este destul de mare si ca varsta si ca minte si daca te iubeste cu adevarat, nu are nevoie de acordul mamei tale si isi asuma iubirea si responsailitatile. Acum, mai depinde si de varsta ta! Esti pregatita pentru pasul acesta?

Anonim spunea...

dupa voi e posibi ca dupa 8 ani de relatie ca parinti (mama in particular)cand e totul bine si frumos, dar cand vb cu ea la telefon nu stie sa spuna decat cuvinte urate pentru ca ea nu l-a aceptat niciodata desi ea imi tot zice ca ia vrut binele !norocul meu ca nu mai stau cu ea in casa,dar tot reuseste sa-mi strice ziua si buna dispozitie!!(eu am 26 si el 32 l-am cunoscut cand aveam 18)asa ca stiu cam prin ce au trecut majoritatea care au scris aici si pe mine acasa ma termina psihic plangeam mereu,chestia care ma sperie cum de are inca puterea sa ma supere.I-am zis ca nu o mai sun si ea mia raspuns ca bine,ca daca nu o mai sun nici ea nu ma mai suna dar o cunosc si nu poate,e incapabila sa-si tina cuvintele pentru ea!!eu ii spun tot timpul ca a ramas cu aceeasi mentalitate de pe vremea cu ceausescu si nu cred ca io mai poate schimba cineva,desi sper ca intr-o buna zi sa-si dea seama !Sfatul meu e ca nu sti niciodata ce-ti aduce viata bun sau urat,si daca faci greseli asa e viata,inveti si o iei de la capat,dar macar ai riscat!

Anonim spunea...

problema e ca ai mei mi-au pus conditii daca plek la el sa uit de ei dar din pakate pentru noi rudele mamei mele inclusiv parintii si sora au reusit sa ne desparta si nu cred ca se mai poate rezolva ceva acum incerc sa imi revin si nu prea reusesc nu mai stiu ce sa fac poate ma ajutati cu niste sfaturi

Anonim spunea...

problema e ca ai mei mi-au pus conditii daca plek la el sa uit de ei dar din pakate pentru noi rudele mamei mele inclusiv parintii si sora au reusit sa ne desparta si nu cred ca se mai poate rezolva ceva acum incerc sa imi revin si nu prea reusesc nu mai stiu ce sa fac poate ma ajutati cu niste sfaturi

Anonim spunea...

of.. nu stiu ce sa mai fac .. eu sunt pe a10a el pe a7a . imi facusem un jurnal pt a ma putea descarca atunci cand eram suparata, . din nefericire l-au gasit parintii si acum nu ma mai lasa sub nici o forma sa vorbesc cu el , ba chiar mi-au ars jurnalul si au spus " daca te gandesti sa pleci de acasa , sunam la politie si pe el ti-l bag la scoala de corectie ".Am incercat sa vorbesc cu mama mea , dar nu ma lasa , cand o intreb de ce nu ma lasa sa vb cu el imi spune : " pentru ca nu ai voie " . E din cauza ca el e si tigan, dar el chiar nu e la fel , si a fost mereu alaturi de mine, chiar si cand ne certam el chiar daca nu vorbeam , imi trimitea mesaje si ma intreba daca sunt bine si ca ma iubeste. Acum sincer sunt distrusa psihic, plang intr-una nu pot sa ma gandesc cum imi va fi fara el .. ei chiar nu ma pot intelege , nu pot vedea cat rau pot sa imi faca .. nu stiu ce sa mai fac , sunt terminata.. sa ii spun si lui despre situatie?

Anonim spunea...

Eu sunt gay , dar patintii mei nu accepta asa ceva , am un iubit pe care il iubesc si el ma iubeste . Au zis ca ma arunca afara din casa daca nu ma despart de el si ei ctede ca ma poate schimba sa imi placa fetele , dar nu simt nici un fel de atractie ptr ele . Si nu stiu ce sa fac ....imi doresc doar fericire si dragoste si ca parinti sa ma inteleaga si sa accepte ...
Ca m.am saturat de atatea rautati . Am avut doua tentative de sinucidere , am fugit de acasa dar ma gasit politia si ma dus acasa cu forta ca am 17 ani . Ai mei imi distrg viata ..imi doresc sa fi fost normal sau sa nu fi existat ....

Geanina Pjm Eli spunea...

Hey, verisorul a avut exact aceasi problema cu ai lui , gaseste sprijin in cineva poate chiar in iubitul tau lupta pentru iubirea voastra nu ceda explicale ca nu poti trai fara el si ca iti distrug viata, sinuciderea nu este o solutie credema pe cuvant , eu lam ajutat pe varul meu si iubitul acestuia iar acum sunt casatoriti si fericiti .explicale ca te vor pierde asa , vei face 18 ani si vei putea decide singur pentru tine si nu te vor mai putea chinui ..explicale calm fai sa inteleaga ce simti .nu te da batut .

Anonim spunea...

Inainte de a te gindi la sinucidere trebuie sa lupti pentru independenta economica, astfel vei reusi sa faci doar ceea ce doresti in viata fara sa ceri permisiunea nimanui, rautatea celor din jur trebuie sa o transformi in dorinta de a reusi in realizarea ta ca OM inainte de toate, orientarea sexuala
nu conteaza pentru persoanele inteligente, din pacate ignoranta ne copleseste in fiecare zi a vietti noastre. Sunt heterosexual convins dar cu sotia mea ( avem 45 ani ) avem prieteni gay cu care ne intelegem foarte bine, sper ca acest mic mesaj sa te ajute !
Anna Maria & Cristian

Unknown spunea...

Am si eu o problema. Sunt pusa in situatia sa aleg intre prieten, care e tigan si de alta religie si parintii mei. Parintilor nu le convine deloc ca e tigan si m-au pus sa aleg. Sincer nu stiu pe cine sa aleg :( imi iubesc familia, dar si prietenul. Prietenul mi-a dovedit ca ma iubeste, ca as putea avea un viitor cu el. Parintii mei considera caci cu el nu o sa fiu fericita ca e tigan, nu au incredere in el desi de cand l-au vazut nu si-au dat silinta sa il cunoasca. Nu stiu pe cine sa aleg. Daca l-as alege pe el, ma vor accepta parintii mai tarziu?? Eu am 18 ani si el 21. Ce spuneti?

andrei catalin spunea...

Buna!nici nu stiu cu ce sa incep...am 24 de ani si prietenul meu 25.suntem împreună de 3 ani. Anul trecut, in septembrie, s-a mutat la mine (el este din Ploiesti,eu aproape de Bucuresti). O perioadă s-a inteles destul de bine cu mama, bunica si sora mea de 8 ani, pana in vara, când a venit sora mamei mele din Italia. Este adevarat ca mama ne-a ajutat mult la inceput pentru ca amândoi eram angajați de putin timp. Dar in vara s-a stricat totul. Mama este genul de femeie căreia ii place sa aibă gradina, sa o muncească si, evident ar fi vrut ca el sa o ajute. A ajutat-o cat a putut, dar problema era ca muncea 12 ore (o saptamana de zi, o saptamana de noapte) si usor-usor au aparut problemele si neînțelegerile. Totul a pornit intr-o seara, când eu am venit acasă de la serviciu (el trebuia sa plece la gura de noapte). Eram deja separat cu mâncarea. Am vrut sa fac orez (pilaf) si mi-a alunecat cratita de pe aragaz. Bineinteles ca m-am oparit destul de urat la mana. Concluzia mamei care a fost? "El e de vina ca trebuia sa facă el mancare". Ziua urmatoare am plecat la munca, iar când am ajuns acasa el mi-a spus:"am ultimatum pana duminică. Pana duminică trebuie sa plec. Tu alegi daca vi cu mine sau ramai". A fost o saptamana de cosmar de marți(când a vorbit cu sora mamei-ea e cea care a venit cu ideea). A venit duminică. Dimineata la 8 matusa mea bate la usa si spune:"hai, e 8, când plecati?". Matusa mea m-a ajutat mult, de când eram mica, dar a tot vorbit cu mama si bunica si si-au băgat una alteia chestii tampite in cap. Asa ca duminică dimineața a plecat singur. M-au reținut sa plec atunci câteva lucruri:1 sora mea pe care o iubesc enorm, 2 matusa trebuia sa plece joi înapoi in Italia (are concediu 1luna pe an) si 3 faptul ca mama tocmai aflase ca are cancer. De duminică, ziua in care a plecat el pana joi au fost niste zile oribile pentru mine, zile in care nu făceam altceva decat sa plâng si sa ma întâlnesc cu el in fata porții cate 30 de min seara, când dormea toata lumea. Joi seara am hotărât sa las totul in urma si sa plec cu omul pe care il iubesc si care nu m-a lasat nicio secunda. Am plecat sa stam cu chirie. Matusa a plecat in Italia. A fost o perioada in care ma certam in permanenta cu mama. In septembrie s-a operat la san. Am fost alături de ea timp de 2 săptămâni. Am stat acasa si el a inteles. Am crezut ca se va schimba ceva, dar nimic. In perioada in care mama a fost in spital si cat a mai durat recuperarea o duceam pe sora mea la scoala, o luam de la scoala, mergeam la spital si când aveam timp treceam si pe la munca. El nu mi-a reprosat nimic. Dar intr-o zi, din cauza oboselii si a stresului am facut accident cu masina mamei. Ma mir ca mai trăiesc. După accident a inceput din nou calvarul. A facut o rata pe care trebuie sa o plătesc eu ca si-a luat alta masina. E vorba de 500lei/luna. Nu îmi permit sa dau banii astia dat fiind faptul ca stam cu chirie. Ea crede ca acum este momentul sa ma întorc acasa. Nu vreau sa ma despart de omul ăsta. Mi-a arătat ca ma iubeste si ca e alaturi de mine necondiționat. De la un timp simt ca nu mai sunt eu. Fac crize de nervi si plâng încontinuu. M-am gandit de multe ori ca nu mai are rost sa traiesc. Oare se va rezolva ceva, cândva? Cum ar trebui sa ma port? Ce ar trebui sa fac? Cu ai mei nu am mai vorbit de o saptamana si ma ingrozeste ideea sa merg acasa pentru ca stiu ca din nou ne vom certa. Voi ce ati face daca ati fi in locul meu? Multumesc ca ati avut răbdare sa îmi citiți povestea. Oricum, e doar un rezumat.

Diana Popescu spunea...

Buna. Poveste ta este trista si dureroasa. Nu am inteles cum a putut mama ta sa te faca sa ii platesti rata la masina noua... Ai semnat ceva? Oricum, lasa, te rog, deoparte, gandurile rele, cum ca ar mai avea rost sa traiesti, ramai in continuare alaturi de barbatul care te iubeste si pe care il iubesti, si timpul iti va da o rezolvare.

Anonim spunea...

hei iubita.... te inteleg lrin ce treci sunt intr.o problema similara.. Daca ai parinti la fel de inapoiati ca ai mei, cel mai bine e sa tii ascunsa relatia pana faci 18 ani

Anonim spunea...

buna! O sa incerc sa simplific pe cat posibil povestea mea. Am 20 de ani, iar iubitul meu 21. Suntem impreuna de 2 ani jumatate. Este un baiat extraordinar( desigur,are si defecte ,ca toata lumea)..insa pot spune ca ma simt iubita si respectata. Totul a fost frumos,poate chiar prea frumos,pana cand tatal lui a aflat ca el a renuntat la facultate(acum 7 luni a aflat),de aici a inceput calvarul. In fiecare zi se cearta din cauza asta,iar de ceva timp si mama lui face la fel. Eu nu am stiut de faptul ca el a renuntat la facultate ,si ca pierdea timpul aiurea prin Bucuresti,am aflat in aceeasi zi in care a aflat si tatal lui. Bineinteles ca am fost foarte suparata,am vrut sa rup relatia cu el,dar dupa ce am discutat si mi-a explicat anumite lucruri,am decis sa ii mai dau o sansa. Tin sa mentionez faptul ca parintii lui niciodata nu au fost multumiti de el,desi este uun baiat harnic si cuminte si cu un suflet minunat. In urma cu aproximativ 2 luni ne-am mutat impreuna,el si-a gasit ceva de munca,desi castiga destul de putin,iar eu sunt la facultate..imi doresc sa termin facultatea cu bine,si sa nu mai depind de nimeni..momentan eu nu pot sa-mi gasesc un job deoarece ma solicita prea mult scoala. Eu nu mi-am dorit cu adevarat sa ne mutam, pentru ca stiam ce va urma...parca presimteam ceva. Acum , atat parintii cat si alte persoane,ma acuza ca din cauza mea a renuntat la facultate,ca munceste ca sa ma tina pe mine ( desi el a plecat de acasa ca sa fie independent si sa nu se mai certe tot timpul cu ai lui)...intr-un cuvant,toti sunt impotriva mea...sufar enorm din cauza asta,pentru ca parintii mei il plac si isi doresc sa ne construim un viitor impreuna,dar pur si simplu nu pot sa mai supot certurile si reprosurile pe care i le aduc parintii lui....Simt ca ii fac mai mult rau decat bine! Eu doresc sa pun punct relatiei,desi il iubesc mult si stiu ca si el simte acelasi lucru. Ce sa fac? Multumesc frumos!

Diana Popescu spunea...

Buna. Asa cum am precizat pe blog, nu raspund decat arareori anonimilor. Pentru a-ti raspunde, te poti inscrie pe site-ul meu (vezi rubrica din subsolul blogului). Nu pune totusi punct relatiei, alegerile lui sunt ale lui, iar tu nu ai cum sa fii vinovata pentru esecurile lui in ochii altora.

Anonim spunea...

Buna sunt Roxana siam o problema.
Ma puteti ajuta .
Cum sa aleg intre cele doua famili?

Anonim spunea...

Eu am 30 de ani si nu am voie sa vin cu prietenul meu acasa! De Craciun vroiam sa fie si iubitul meu cu mine si mama a facut o discutie inutila simuland o criza de tahicardie!

Anonim spunea...

Eu am 30 de ani si nici parintii mei nu accepta relatia mea! Nu am voie sa vin acasa cu el! Mama simuleaza mereu crize de tahicardie!

Anonim spunea...

Buna ! Am cunoscut un baiat care ma iubeste enorm si chiar daca parintii mei se impotrivesc el a incercat si isi doreste sa ii cunoasca . Tatal meu , in schimb il considera un coate- goale , o persoana care mi-ar distruge viitorul . Ideea e ca are un trecut destul de macinat , care presupune consum de droguri si anturaje nepotrivite . El afirma ca alaturi de mine se simte un om fericit si ca isi doreste sa fie un om mai bun , sa isi intemeieze o familie . S-a lasat de un an cam asa de acele substante . Acum a cazut usor pe o panta exagerata cu credinta . Chiar nu stiu ce sa fac ..daca sa continuu cu el sau sa merg mai departe ....Am observat ca intr-un fel sau altul atrag barbati care au o anumita dependenta si nu inteleg de ce ...poate din cauza copilariei mele , in care am fost maltratata fizic si pdihic de catre tatal meu . Nu stiu ce sa fac , cum sa procedez . Am nevoie de ajutor urgent . Va rog sa imi dati un sfat .

Dj NiKo spunea...

Buna am si eu o problema. Am fost cu o fata de 15 ani eu avand 20 , am fosr cu ea 6 luni, totul era ok,, pana a inceput sa se raceasca cu mn, zicea ca o stresez prin sms,, se supara din nimic, se comporta urat cu mn, ma respingea. Eu o iubeam enorm, ii daruiam afectiunea mea, chiar daca ma respingea eu mai tare o iubeam, ii luam ce vroia , de multe ori din propia mea vointa. Mereu vroiam sa o ajut, mereu am sacrificat orice pt ea, eram in stare sa-mi dau viata. De 2 ori nu a vrut sa fie cu mn, vroia sa ne despartim, eu plangeam in hohote sa nu ma lase, dae ea zambind imi spunea ca o sa gasesc alta. M-am milogit pana totul a fost ok. Eram mereu stresat , nu puteam dormi, daca o intrebam daca nu ma va lasa la liceu pt cineva, zicea ca,, nu se stie timpul va decide etc. Intr-o zi i-am dat un sms ca nu-mi place cum se comporta cu mn si sa nu mai fie asa, ca ma doare,,. A inceput sa zica ca nu mai suporta reprosurile mele, ca nu mai rezista vrea sa ne oprim. Eu am zis ca sunt de acord. Dupa cateva minute ma suna plangand ca ii pare rau ca ma iubeste ca ma vrea inapoi,, Ca si-a dat seama ca ma iubeste, si ca a gresit si ca s-a schimbat,, Am fost despartiti 2 luni , in care ea si-a gasit altul dar nu a stat cu el cu pretextul ca inca ma iubeste pe mine,. Dupa 2 luni am contactat-o sa ne impacam sa vad daca s-a schimbat. Totul era bn, vorbeam,, ma enerva ca imi tot aducea aminte ca am lasat-o nustiu ce. I-am zis sa traim in prezent. Dupa imi zicea ca o data a mers in oras cu pretenele ei , si cu un prieten de al meu si a zis ca o lua in brate si se simtea bine. In momentul ala eu vorbeam cu prietenul meu . Dintr-o data imi zice Baiatul ca l-a contactat ea. Ea mi-a zis ca vb cu el, si am zis ok.. Dupa face baiatul, hai sa-i facem un test. El a inceput sa se dea la ea, ca o place si ca vrea sa fie impreuna, ea zicea ca nu stie poate la var cand vine el in tara (baiatul lucreaza in Londra) , sa mai vorbeasca si sa vada cum merge. El zicea ca el vrea sa stie acuma, va veni curand in tara doar pt ea si nu va mai pleca , o va face fericita. Ea zicea ca nu stie ca are o relatie deja de 2 sapt cu cineva (adica cu mn).. Ea a inceput sa zica ca trebuia sa zici de mai demult ca acuma eram impreuna. Baiatul zicea ca , si lui ii placea de ea dar ea era cu mn atunci,... Ea a zis ca doar vb noi,, ca ei ii placea mai mult de el decat de mn. El zicea ca , hai sa lasam trecutul, hai sa fim acuma , lasa-l pe ala cu care esti ,, eu te pot face fericita. Ea a zis ca nu stie , o sa vada, poate vor fi imreuna inca nu stie. In timp ce el vb cu iubita mea. Eu vb cu ea in acel moment,, si o intrebam daca mai vb cu baiatul, .... ea zicea ca nu mai vb demult cu el, ca vb cu niste fete... Dupa i-am zis ca vb cu el si ca mi-a zis ca vb cu ea. Ea a zis ca , mainaite i-a dat sms. Ok.... Dupa i-am zis ca vb cu el de o ora si cv. Ea a zis ca nu prea raspundea la sms. ok...... A doua zi,, i-am zis tot ca a fost test, si ca m-a mintit pe fata.. Ea a zis ca vb cu el asa ca i era mila de el, ca nu m-a lasat ,, si asta dovedeste ca ma iubeste.. Si ca vroia sa-mi zica tot fata in fata ,, ca sa nu sufar si sa ma gandesc... Parintii mei au aflat tot,, nu mai sunt cu ea de 5 zile,, si ieri m-a sunat un prieten ,, si a zis ca a plans mult in fata lui,, ca ma vrea inapoi,, ca ma iubeste, ca si-ar da si viata pt a repara tot.. Ai mei a zis ca sunt prost , ca m-a facut sa sufar atat.. Ca daca la 15 ani face asa,, a zs ca mai incolo e jale.. Si ca daca ma intorc la ea,, cu ei nu mai am ce vb. Ce spuneti???? VAROG frumos un sfat,, nici nu pot dormi si manca.. Astept un raspuns sincer si serios,. Multumesc

Diana Popescu spunea...

Hmm! C-o o fata de 15 ani? Ce aveti in cap, baieti? Hai ca am sa scriu zilele astea ceva si am sa-ti trimit link-ul!

Dj NiKo spunea...

voi astepta linkul :)

Diana Popescu spunea...

http://www.diane.ro/2016/02/regula-celor-7-ani-pentru-relatii.html

Anonim spunea...

Foarte bine spus! De multe ori parintii au dreptate pentru ca nu ne vor raul , ne vor binele si nu isi doresc sa avem pe orcine langa noi. Am patit si eu ceva de genul asta si s-a dovedit ca parintii mei sa aiba dreptate .

Anonim spunea...

Buna seara, am si eu o problema, sunt de 7 luni cu o fata primele 5 au fost minunate cu parintii ei.. In schimb de 2 luni nu mai sunt deacord cu noi ai sint inpotriva noastra, fosta prietena cu care am si un copil, ia dat mesaj pe fb mamei iubitei mele si ia spus asta.. eu ii spusesem deja iubitei mele dar parintilor ei nu, iar acum nu sunt deacord ca fata lor sa aiba o relatie cu cineva care are un copil..mentionez ca ea are 17 ani iar eu 24, plss help!

Anonim spunea...

parintii mei sun devortati si eu stau cu mama mea sun plecata in italia si am prieten de 2 ani el e la Moldova dar stiu ca el e un baiat bun si mia fost alaturi tot timpul cind am avut nevoe de el mia fost alaturi cind mama mea ma batia si ma numia in fel si fel de cuvinte el e un baiat sensibil romantic si tine la mine foarte mult unchiul meu lau si batut ca sa ma lase in pace dar el nu a renuntat la mine acum imi doresc sa ma duc la el si stau cu el....el lucreaza si vra sa cumpere o casa numai pentru noi si pentru o familie in vietor..il iubesc si nustiu ce sa fac ca so convig pe mama mea sa ma duca acasa la Moldova
va rog ajutatima

Anonim Secret spunea...

sunt impreuna cu un baiat de un an si ne iubim foarte mult, chiar daca diferenta dintre noi e mare asta nu conteaz (el are 23 iar eu 17),sunt foarte multe cupluri de genul nostru care se iubesc si au o relatie ok in schimb a noastra nu e asa de roz precum a amicilor nostri. parinti mei sunt total impotriva cu relatia noastra ca nu e de mine ca ce am vazut la el ca e un golan si etc. etc. ca familia lui nu e buna si ca nu e de familia noastra cam asta dadeau de inteles.
un an de zile am stat ascunsa de ochii lumi si m.am vazut in ascuns cu el, de ce? pai si ei spun la
fel in afara de amici mei si a lui ei spun ca formam un cuplu foarte frumos si cu intenti bune. in continuare ce as mai putea spune doar ca ai mei parinti imi dau impresia ca nu vor fi deacord niciodata cu relata noastra nu stiu cum sa fac sa le demonstrez ca ne intelegem si ca el nu isi bate joc de mine. eu pe el il stiu de cand eram mica cand am mai crescyt mai ieseam in grup cu el si nu avem nici o simpatie pentru el si nici el pentru mine ma respecta pentru ca eram la locul meu si nu ma bagam in seama cu baieti dupa a mai trecu o perioada foarte mare in care nu ne am mai vazut iar anul trecut pe vreme asta am iesit in parc cu amica mea cea mai buna iar acolo era si el am stat am ras si cu alti prieteni iar ziua urmatoare am iesit doar eu cu el, am vb asa de deschis cu el iar la cateva zile am inceputa sa formam un cuplu, nu as fi crezut ca am sa ma indragostesc de el si el de mine si sa depun asa de mult efort in relatia asta. a urmat un an frumos si inca continuie si va continua de asta is sigura si orice ar face parinti mei sa ne desparta eu voi fi impotriva si stiu ca el imi va fi alaturi. ma intreb daca va citi cineva asta :))

Diana Popescu spunea...

Buna. Din cate povestesti, ai parte de o relatie fericita care, daca rezista incercarilor vremii, merita sa fie mentinuta in pofida impotrivirii parintilor tai.

roxanaadriana spunea...

bunaziua as avea si eu problema stau cu iubitu de cateva luni si am 15 ani mama este deacord ce cauze ar putea fii !!?