duminică, 27 octombrie 2013

Halloween, sarbatoarea mortilor

Celebrat anual in noaptea de 31 octombrie, Halloween este o straveche sarbatoare pagana a mortilor, urmata pe 1 noiembrie de All Hallow's Day (festival numit si All Hallowmas, All Saints sau All Saints'Day, adica "ziua tuturor sfintilor"), si de All Souls' Day ("ziua tuturor sufletelor") pe 2 noiembrie.


Vechii celti marcau inceperea unui nou an la inceputul iernii, in preajma zilei de 1 noiembrie, prin cea mai sacra sarbatoare a lor, numita Samhain, cuvant insemnand "sfarsitul verii." In Irlanda, aceasta celebrare era cunoscuta sub numele de Samhein, La Samon ori Sarbatoarea soarelui, iar in Scotia era intitulata Hallowe'en. Samhain-ul era asociat cu cea de-a treia si ultima recoltare, si cu depozitarea bucatelor pentru iarna. Era un festival solar, constand din focuri de tabara si ritualuri avand focul drept element central, dedicat Stapanului mortilor.
Celtii credeau ca in ajunul Samahain-ului mortii isi paraseau mormintele pentru a colinda pe pamant, a strica roadele de pe campuri si a produce certuri in sanul familiilor. Exista credinta ca voalul dintre lumea celor vii si cea a mortilor devea foarte subtire cu prilejul Samhain-ului, inlesnind comunicarea dintre cele doua taramuri.

Se spunea ca, in cele mai intunecate ore ale noptii, Stapanul mortilor chema la el sufletele pierdute pentru a le rejudeca. Sufletele condamnate cu aceasta ocazie era sortite sa petreaca inca 12 luni intr-o "viata de dupa viata", in trupul unor animale, in vreme ce sufletelor bune li se daruiau inca 12 luni de moarte in corpurile lor omenesti. Oamenii in viata obisnuiau sa se dedice unei vegheri in decursul careia se rugau pentru sufletele pierdute. Unele din traditiile celtilor legate de Samhain sunt asemanatoare cu practicile "zilei mortilor" din numeroase regiuni ale lumii.

Celtii aveau obiceiul de a darui jertfe din vin si mancare Stapanului mortilor, astfel incat acesta sa fie mai ingaduitor la judecata sufletelor. Alte jertfe erau destinate mortilor, pentru ca acestia sa se bucure din nou de darurile pamantesti si sa faca mai putine probleme celor vii. De asemeni, celtii se deghizau in diverse straie pentru a pacali spiritele pe langa care treceau de Samhain. De multe ori, satenii mascati marsaluiau prin toate ulitele, in efortul de a tine cat mai departe spiritele rele de asezarea lor .
Un alt ritual celtic consta in aprinderea unui urias foc, adus tribut zeului soare, dar avand si darul de a sprijini astrul solar pe masura ce isi pierdea energia din pricina iernii. Celtii ardeau de vii caii, animale considerate sacre pentru zeul soarelui. In Evul Mediu, cu prilejul Halloween-ului,  erau arse de vii pisici inchise in cosuri de nuiele!

Romanii celebrau mai multe sarbatori ce au influentat evolutia Halloween-ului. Lemuria, un festival timpuriu al romanilor, inspirat de traditiile grecesti, tinea trei zile la rand in luna mai si avea scopul de a imbuna "lemuriile", creaturi vazute fie drept fantome rele, fie drept stafii ale oamenilor ce murisera fara a lasa in urma vreun membru al familiei lor.
Paternalia, o sarbatoare desfasurata in februarie, era respectata mai ales in cadrul restrans al familiilor, care isi onorau mortii cu daruri, mancare si flori asezate pe morminte.
Paternalia era urmata de Floralia, un festival public avand menirea de a aduce liniste si pace celor plecati din viata. Participantii faceau sacrificii pentru cei morti  si se rugau pentru acestia. Aceasta sarbatoare se tinea pe 21 februarie, sfarsitul anului roman.
In rastimpul cand celtii celebrau Samhainul, romanii se strangeau laolalta pentru Pomona, un eveniment anual in cinstea zeitei livezilor si recoltei, marcat de ospete in care erau prezente mai ales merele si nucile, un obicei ce a supravietuit de Halloween pana in zilele noastre.

Atunci cand crestinismul si-a propus sa ii converteasca pe cei dedicati religiilor pagane, capii bisericii au recurs la strategia de a ingloba sarbatorile stravechi in unele proprii. Venerarea zeitatilor pagane s-a transformat astfel in ritualuri de celebrare a sfintilor crestini. In secolul al VII-lea, pentru a inlocui festivalul mortilor, Papa Bonifaciu al IV-lea a introdus pe 13 mai sarbatoarea "Zilei tuturor sfintilor". Cu aceasta ocazie, el a dedicat Panteonul din Roma Sfintei Fecioare Maria si crestinilor martirizati. Mai tarziu, Papa Gregorie al III-lea a reintarit sarbatoarea ce onora sfintii din Biserica Sfantului Petru, si a mutat-o de pe 13 mai pe 1 noiembrie, astfel incat sa coincida cu data unor numeroase festivaluri pagane. In anul 834, Papa Gregorie al IV-lea a decretat aceasta sarbatoare ca fiind oficiala, urmand ca ea sa fie respectata de toate bisericile.
In loc dea incuraja pe mai departe practica sacrificiilor, biserica a promovat onorarea mortilor prin rugaciuni. Jertfele constand din mancare si vin au lasat loc unor "prajituri ale sufletelor", decorate cu stafide, ce erau impartite saracilor in schimbul rugaciunilor pe care acestia trebuiau sa le inchine celor morti. Oamenii care se temeau de spiritele mortilor erau incurajati sa faca donatii cat mai generoase. In Irlanda, satenii mergeau din usa in usa pentru a aduna bani, prajiturele din paine, branza, oua, unt, nuci, mere, ca pregatire a "zilei uciderii Sfantului Columb." Biserica crestina permitea si mascaradele, dar numai ca un mijloc de cinstire a sfintilor, si nu ca unul de alungare a spiritelor rele. Cu timpul, aceste festivitati s-au transformat in practici populare mai cu seama printre tineri, ce colindau casele dand glas unor "cantece pentru suflete" in schimbul berii si al bucatelor alese. Ei bine, acest obicei a evoluat in cel numit astazi "trick-or-treating."

In secolul al X-lea, 2 noiembrie a devenit "Ziua tuturor sufletelor", o sarbatoare inchinata mortilor ce a fost aprobata de papa Silvestru al II-lea in jurul anului 1.000 si s-a raspandit in Europa intre secolul al XI-lea si secolul al XIV-lea.
Reforma a avut un efect drastic asupra "Zilei tuturor sfintilor" si "Zilei tuturor sufletelor." Martin Luther a ales special ziua de 31 octombrie pentru a da publicitatii proclamatia reformei la portile castelului Wittenberg, intrucat stia ca pe acea data credinciosii urmau sa se adune la slujba de noapte. Miscarea protestanta a inlaturat respectarea zilelor sfintilor. Riturile de Halloween au continuat insa sa se desfasoare in unele regiuni, mai cu seama in cele celtice, supravietuind sub forma unor obiceiuri populare. Odata cu trecerea timpului, mortilor celebrati cu acest prilej li s-au adaugat vrajitoare, zane, goblini, spiridusi si spirite din foclorul local despre care se spunea ca isi faceau aparitia in noaptea de Halloween.

In Anglia, "Guy Fawkes Day" (Ziua lui Guy Fawkes), celebrata pe 5 noiembrie, a absorbit caracteristicile Samhainului si a "Zilei tuturor sfintilor" (Guy Fawkes a fost un revolutionar catolic executat pentru tentativa de a arunca in aer Casa Lorzilor, simpatizanta a protestantilor, pe 5 noiembrie 1605). Chiar si astazi, Halloween-ul reprezinta o sarbatoare relativ minora in Anglia.

In America coloniala, sarbatoririle de Halloween aveau loc la inceput numai in anumite regiuni, in functie de dominanta unui anumit grup etnic sau religios. In zone locuite in majoritate de englezi - precum Massachusetts, "un bastion" al calvinistilor englezi - aceste celebrari lipseau aproape cu desavarsire, dar, in cele ocupate cu precadere de scotieni si irlandezi, erau tinute la mare pret.
Abia dupa ce foametea din anii 1820 si cea din anii 1840 a dus la sosirea in America a mii de irlandezi loviti crunt de saracie, Halloween-ul a inceput sa se inradacineze in foclorul american. Marile focuri celtice au fost inlocuite de focurile din camine, riturile oraculare s-au preschimbat in jocuri de divinatie, sarbatorirea mortilor a devenit una a recoltelor, iar tinerii si copiii au pornit sa joace renghiuri vecinilor in cadrul "trick-or-treating." Obiceiul de a purta costume si masti s-a pastrat, la fel ca si cel de a cere tratatii constand din mancare sau bomboane. Petrecerile de Halloween, parte a ritualurilor de adunare a granelor, au inceput sa includa dansuri, jocuri si rostirea de povesti cu stafii. Irlandezii aveau traditia de a purta de Halloween felinare facute din napi ori sfecle, numite "JACKO’- LANTERNS", inzestrate cu darul de a alunga spiritele. Emigrantii din America au substituit napii si sfeclele cu bostani. In vestul si sud-vestul SUA, traditiile au fost influentate de riturile zilei mexicane a mortilor, care dureaza din ajunul zilei de 31 octombrie pana pe 2 noiembrie.

La inceputul secolul XX, Hallowenul ajunsese sa fie in America o sarbatoare ampla, prilejuind mari adunari sociale. Festivalul a fost umbrit ori anulat intru totul in vremea celui de-al doilea razboi mondial, dar a recapatat vigoare dupa aceea, marindu-si extrem de mult popularitatea mai ales printre tineri. Colindatul din usa in usa a copiilor si adolescentilor mascati a capatat amploare pana in perioada 1970-1980, cand bomboanele otravite daruite colindatorilor a constituit un motiv serios de ingrijorare in randul comunitatilor.

Obiectivul original al Samahain-ului sau Halloween-ului ca sarbatoare a mortilor s-a destramat aprope cu totul, cu exceptia paganilor contemporani si celor ce au aderat la miscarea Wicca. Aceste grupari religioase continua sa respecte Samhain-ul ca una din cele mai importante sarbatori sau sabaturi ale anului. Atat wiccanii cat si paganii au incercat sa recreeze ritualurile stravechi, cu exceptia sacrificiilor de animale, practici interzise prin lege. Festivalul Samhain este considerat de acestia o vreme oportuna comunicarii cu spiritele, orientarii catre noi inceputuri, specifice debutului unui nou an.


Articole din acelasi domeniu in blogul Dianei:

Legenda lui Bloody Mary | Poveste de Halloween

Halloween intr-o casa bantuita - Video horror

Glume si bancuri de Halloween

Niciun comentariu: