2 septembrie: Sfântul Ierarh Ioan Postitorul, Patriarhul Constantinopolului

 Celebrat pe 2 septembrie, Sfântul Ierarh Ioan Postitorul, Patriarhul Constantinopolului, s-a născut la Constantinopol și a lucrat, mai întâi, ca aurar, toată lumea așteptându-se să-și continue această ocupație. Totuși, din tinerețe, a fost înclinat către viața monahală. De asemeni, a posedat darul rar al abstinenței și o dragoste naturală pentru postire, fiind, de aceea, cunoscut drept "Postitorul". 

Datorită reputației virtuții sale, a fost hirotonist ca diacon de patriarhul Ioan al III-lea și, mai târziu, a primit darul preoției. Sfântul Ioan a fost găsit vrednic să aibă o viziune care i-a arătat că va deveni un vas de preț al slavei lui Dumnezeu pentru iluminarea spirituală a credincioșilor săi. A citit zilnic Sfânta Scriptură și cărți ecleziastice, îmbogățindu-și astfel cunoașterea.     

                      

Odată, pe când era tânăr și mergea alături de Eusebie, un bătrân călugăr din Palestina, deodată, lui Eusebie i-a vorbit un glas lipsit de trup, "Ava, nu umbla în dreapta marelui Ioan". Era, de fapt, vocea lui Dumnezeu, vestind deja măreția ce urma curând să i se încredințeze Sfântului Ioan. 

După moartea patriarhului Eutihie, Sfântul Ioan a fost ales să-i succeadă. Nu a vrut să accepte acest rang, dar a fost înfricoșat de o viziune cerească și a consimțit să și-l asume. Prin exemplul propriei sale vieți, i-a învățat pe credincioși să-și înfrâneze dorințele capricioase și să se controleze pe ei înșiși. Când cetățenii din Constantinopol s-au predat pasiunilor necurate pentru a vedea un spectacol cu cai la hipodrom în preajma sărbătorii Rusaliilor, ierarhul a căzut în genunchi înaintea lui Dumnezeu și s-a rugat ardent să pună piedică intențiilor păcătoase ale oamenilor. De îndată ce aceștia au pornit spre hipodrom, s-a pornit o furtună teribilă, cu fulgere, ploaie și piatră, așa că ei s-au risipit, pătrunși de teamă, și și-au dat seama de păcătoșenia unei astfel de distracții.

Sfântul Ierarh Ioan Postitorul a fost patriarh al Constantinopolului în perioada 582-595, și a fost primul care a folosit titlul de "patriarh ecumenic". 

Cum spuneam, s-a remarcat prin postirea sa, ca intermediar, până la moarte, către Domnul, și făcător de minuni. Vestit pentru abstinența și rugăciunea sa, Sfântul Ioan a iubit atât de mult săracii încât nu le-a refuzat nimic din ceea ce avea. După decesul său, s-a constatat că singurele sale posesiuni personale erau o lingură de lemn, o cămașă de pânză și un vechi strai. Scrierile sale despre pocăînță și mărturisire sunt bine cunoscute. 

1 septembrie: Sfântul Cuvios Dionisie Exiguul

După un trai virtuos de pietate, Sfântul Ioan s-a odihnit întru Domnul pe 2 septembrie 595. Moaștele sale sunt înmormântate în biserica Sfinților Apostoli din Constantinopol. 

Sfântul Ioan este comemorat și pe 30 august. 

2 septembrie: Sfântul Mucenic Mamant