Don Quijote: Simbol și semnificație

 Don Quijote este un personaj simbolic întruchipând romanticul desprins de lume, cu un eroism emoționant, care își confundă visele cu dura realitate și, de aceea, se luptă cu morile de vânt. 

Personajul a fost creat de Miguel de Cervantes Saavedra (1547-1616) pentru a parodia romanele pompoase despre cavalerism. A adăugat în povestea sa câte ceva din viața sa, care s-a extins astfel dincolo de limitele concepute ale proiectului său inițial.  

                              

În prima parte a cărții (1605) despre Don Quijote găsim deja toate caracteristicile "cavalerului tristei figuri" în evadarea sa din realitate. El este întovărășit de Sancho Panza, al său scutier cu picioarele pe pământ, împreună cu care constitue o dualitate personificată. Dialogurile lor divergente care nu duc la nimic anticipează cuplurile de comedianți de astăzi, însă romanul rămâne străbătut de un subtext tragic în căutările de o viață ale cavalerului de a afla aventuri demne de a fi trăite. 

În cel de-al doilea volum din Don Quijote (1615), autorul aduce înapoi eroul său la realitatea necruțătoare și ajunge să-l lase să moară pentru Dumnezeu și umanitate. 

Cervantes a vrut în mod clar să satirizeze excesul sentimental din scrierile romanțioase. A iubit aventura și gloria, dar a deplâns banalitatea romanțelor cavalerești din zilele sale. 

În acest fel, potrivit lui Karl Vossler, proverbiala carte Don Quijote este "un protest față de falsa poezie din literatură, în favoarea poeziei autentice a vieții... Dacă râdem împreună cu Cervantes și suntem mișcați emoțional de el, atunci înseamnă că l-am înțeles deja, indiferent dacă citim Don Quijote ca divertisment, ca o lectură recomandată sau ca o operă înălțătoare și profundă a literaturii". 

Biografia lui Miguel de Cervantes | Viața și opera