Mitul despre manticora, miticul animal

 Manticora (cunoscută și ca marticora) a fost un animal mitic cu cap și față de om, trupul unui leu și o coadă de scorpion. 

Potrivit legendei, această creatură rapidă și fioroasă ataca și devora oamenii.        

  

Descrisă mai întâi de doctorul grec Ctesias spre finele anilor 400 sau debutul anilor 300 î.Hr., manticora era crezută ca fiind originară din India. Era în cea mai mare parte roșie, avea ochi albaștri ori cenușii și posedă trei rânduri de dinți ascuțiți ce i se întindeau de la o ureche la cealaltă. 

Vocea manticorei suna că o combinație dintre a sunetului trompetei și cel al tubului de anciură sau naiului. Coada să era prevăzută cu ace înțepătoare pe care creatura putea să le arunce asemeni unor săgeți. 

În creștinismul medieval, manticora a fost un simbol al diavolului. A apărut  în bestiare, cărți conținând desene sau descrieri ale fiarei mitice. Manticora a fost prezentă, totodată, în heraldica medievală, pe blazoane, drapele și arbori genealogici. 

Inorogul între legendă și realitate