Mitul despre Paladini

 În legenda medievală europeană, paladinii au fost 12 cavaleri viteji, adepți loiali ai lui Charlemagne (Carol cel Mare), regele francilor și fondatorul Sfântului Imperiu Roman. Numele de "paladin" (din cuvântul desemnând o persoană atașată curții regale), indică faptul că acești cavaleri locuiau în palatul regal. 

Paladinii au apărut mai întâi într-o serie de legende privindu-l pe Charlemagne, aventurile sale și istoria regatului francilor, multe referindu-se la cruciadele și bătăliile împotriva musulmanilor.         

Printre cele mai vestite lucrări în care unii dintre paladini sunt prezenți este Cântecul lui Roland, un poem francez scris în anii 1.000. Un număr de paladini apare, de asemeni, în legende italiene, deși sub nume ușor diferite. 

Probabil că cel mai faimos paladin a fost Roland, nepotul lui Charlemagne și personajul principal din Cântecul lui Roland. Alți paladini au fost vărul lui Roland, Rinaldo de Monalban , Namo, ducele de Bavaria, Saolomon, regele Britaniei, Astolpho, un duce englez, Firembras, fiu al regelui Spaniei, Turpin, un arhiepiscop, Ugier, un prinț danez, Florismart, un prieten al lui Roland, Malagia, un magician, Olivier, un prieten apropiat al lui Roland, și Ganelon, un conte franc care, în cele din urmă, a trădat ceilați paladini și a devenit dușmanul lor.  

Mitul despre Charlemagne