Mitul despre Pyramus și Thisbe / O poveste de dragoste

 Pyramus și Thisbe sunt doi tineri îndrăgostiți unul de celălalt dintr-o poveste babiloniană relatată de poetul roman Ovidiu în "Metamorfozele". Iubiților, care erau vecini apropiați, li s-a interzis de către părinții lor să se vadă ori să-și vorbească. Însă, cei doi au comunicat printr-o gaură din peretele zidului dintre casele lor. 

Hotărându-se să fugă împreună, Pyramus și Thisbe s-au pus de acord să se întâlnească noaptea sub un arbore de dud din afara orașului. Mai întâi, a sosit acolo Thisbe, purtând un văl peste fața ei. Când a auzit un leu urlând, a fugit, scăpându-și pe pământ vălul. Leul, ale cărui fălci erau însângerate, a găsit vălul și l-a sfâșiat. Când a sosit Pyramus și a zărit vălul zdrențuit, pătat cu sânge, a crezut că Thisbe era moartă. Și-a scos sabia din teacă și s-a înjunghiat. Apoi, Thisbe s-a întors, l-a aflat pe Pyramus pe moarte și i-a folosit sabia pentru a se sinucide și ea.     

                              

S-a spus că, înainte de această tragedie, fructele dudului erau albe. Totuși, sângele lui Pyramus și Thisbe a transformat dudele într-un roșu aprins, o culoare care le-ar fi rămas de atunci. 

Strania poveste de dragoste a unui maestru Zen