Superstiții despre căiță și puterile sale magice

Având în vedere că mai puțin de un copil se naște cu căiță din 80.000, aceasta a fost înconjurată, încă din antichitate, de mister, numeroase superstiții, credințe și legende fascinante, fiind considerată fie foarte norocoasă, fie extrem de malefică!

Căița (în latină, "Caput galeatum", cu semnificația de "bonetă capului") este o parte din sacul amniotic, atașată de capul ori fața unui nou născut, constând dintr-o membrană foarte fină.
Superstiții despre căiță

În vremea Imperiului Roman, moașele furau cateodată căițele pentru a le vinde avocaților, care credeau că îi asigură în câștigarea proceselor lor. Această superstiție s-a perpetuat de-a lungul secolelor în Irlanda, Danemarca și Anglia! În aceste țări, în secolul al XIX-lea, ziarele cuprindeau reclame, oferte atractive ținând de căițe!

La germani, căița ("tarnkappe", "tarnhut", sau "huttin", adică "glugă") îi conferea celui născut cu ea puterea de a zări duhurile, fantomele, a le distruge pe vrăjitoare, ori chiar de a deveni invizibil și a se "teleporta", a se deplasa într-o clipită oriunde dorea. În Islanda, se spunea că un copil născut cu căiță pe cap nu putea fi nicicând atacat de vrăjitoare. În alte legende, acest bebeluș era, de fapt, un strigoi sau un vrăjitor. Ambivalența despre care vă pomeneam mai înainte!

Conform unora, căița trebuie să fie roșcată ca să aducă noroc; dacă este neagră, e cu ghinion!

Superstiții macabre: Păpuși făcute din copii / fetuși umani!

Potrivit unor alte surse din folclor, deoarece căița se asemăna cu o glugă monahală, un  copilaș venit pe lume cu eaera sortit să intre la o mănăstire, ba chiar (în Austria) să ajungă arhiepiscop!

Pe de altă parte, gluga călugărească avea un simbolism funerar, fiind asociată cu capacitatea de recunoaștere a morților "vii". Numită în Germania "hellekeppelin", "scufia lui Hellequin", regele morților, desemna o trecere din lumea umană în lumea cealaltă, ce le stătea în putință copiilor născuți cu căiță.

Din cauza proprietăților sale magice, căița era păstrată odinioară cu grijă, într-un cuferaș bine închis sau un săculeț de piele. Mai mult decât atât, era câteodată "botezată", sfințită, binecuvântată, și menționată cu instrucțiuni stricte în testamente!

În Belgia, există credința că un copil născut cu căiță era cu adevărat norocos numai dacă aceasta era îngropată pe un câmp. În Dalmația, amplasarea sa sub o persoană muribundă era recomandată pentru o moarte ușoară, fără chinuri. În unele tradiții, o poțiune ce includea o căiță măcinată, făcută praf, pudră, avea chipurile darul de a vindecă malaria.

La irlandezi, căița era poreclită "straiul virginei" sau "gluga norocoasă", și era venerată cu mare respect. Dacă era aruncată, boala sau moarteq unui nou născut era alungată.

Se zicea că felul cum arată o căiță putea prevesti starea de sănătate a unui bebeluș. Dacă era tare, însemna că acesta va fi bine; dacă era moale, dădea de înțeles că cel mic era bolnav.

În Guineea Britanică, căița unui copil ținută în cămară sau în toaletă aducea noroc unei case. În San Salvador, un copilaș născut cu căiță era destinat să fie victima spiritelor rele, dacă moașă nu i-o fierbea în a noua zi după naștere și nu îi dădea să bea apoi din acesta fiertură.

Căița era socotită o protecție eficace contra inecului, poate și ca urmare a faptului că fătul trăiește în sacul amniotic fără a se îneca. În secolul al XIX-lea, marinarii erau dispuși să dea sume exorbitante pentru a-și cumpără un astfel de talisman.

Câți copiii vei avea? – Superstiții și semne

În mod, asemănător, minerii apelau la el pentru a fi apărați față de explozii și incendii.

La fel procedau și soldații, ca să fie feriți de răni, să scape cu viață din bătălii, ori să-și determine dușmanii să se retragă de pe câmpul de luptă.

Și la români, copilașul care vedea lumina zilei cu căiță era unul norocos. Era indicat ca această căiță să fie pusă la uscat și să fie legată, periodic, la gâtul bebelușului, astfel încât aceasta să fie la adăpost de deochi.

Printre oamenii celebri, vestiți, născuți cu căiță pe cap sunt Iulius Cezar, Napoleon, Charlemagne, Byron, Charles Dickens, și Sigmund Freud!

Surse principale:
- Cora Linn Daniels, C. M. Stevans: Encyclopedia of Superstitions, Folklore, and the Occult Sciences of the World
- M. Radford: Encyclopaedia of Superstitions - A History of Superstition
- Mona A. Radford, Edwin Radford: Encyclopedia of Superstitions
- Antoaneta Olteanu: Școala de solomonie
- Artur Gorovei: Credinti și superstiții ale poporului român
Superstiții despre căiță și puterile sale magice Superstiții despre căiță și puterile sale magice Reviewed by Diana Popescu on martie 14, 2019 Rating: 5

Niciun comentariu:

Un produs Blogger.