13 aprilie: Sfântul Sfințit Mucenic Artemon
Sfântul Sfințit Mucenic Artemon, celebrat anual pe 13 aprilie, s-a născut la Lodiceea, Siria, în secolul al III-lea, într-o familie creștină. Din tinerețe, s-a devotat slujirii în biserică, fiind cititor timp de 16 ani. Pentru zelul său, a fost hirotonist de episcopul Sisinus ca diacon.
Sfântul Artemon a îndeplinit și această misiune cu fervoare și hărnicie vreme de 28 de ani și, apoi, a fost hirotonisit în preoție. În această poziție, a slujit biserica lui Dumnezeu 33 de ani, propovăduind creștinismul printre păgâni. Când împăratul Dioclețian (284-305) a început persecuția sa cruntă a bisericii, emițând un edict ordonând creștinilor să ofere sacrificii idolilor, Sfântul Artemon era deja bătrân.
Știind de sosirea iminentă a comandantului militar Patricius la Laodiceea, Sfântul Sisinus a mers, împreună cu preotul Artemon și alți creștini, la templul zeiței Artemis, unde au sfărâmat și au ars idolii, transformându-i în țărână.
După aceea, Sfântul Sisinus și Sfântul Artemon și-au adunat în biserică credincioșii și au îndemnat fervent creștinii să rămână fermi în credință și să nu se teamă de amenințările schingiuitorilor.
Când a ajuns la Laodiceea, Patricius a organizat o sărbătoare în onoarea zeilor păgâni și a vrut să între în templul zeiței Artemis pentru a-i oferi sacrificii. Aflând că acesta fusese distrus și cine era răspunzător pentru asta, a mers cu un detașament de soldați spre biserica în care se rugau creștinii.
Pe când se apropia de biserică, Patricius a simțit brusc un fior rece, care s-a transformat în febră, abia mai lăsându-l în viață. A fost purtat acasă și pus în pat. "Creștinii au aruncat un blestem asupra mea, iar Dumnezeul lor mă chinuie", le-a zis celor din jurul său. Deși Patricius s-a rugat la idoli, aceștia nu i-au ușurat suferințele. A trimis un mesager la episcopul Sisinius, cerând ajutor și promițând să înalțe o statuie de aur a ierarhului în mijlocul orașului. Sfântul i-a răspuns, "Păstrează-ți aurul dar, dacă crezi în Hristos, El te va vindeca".
Patricius se temea de moarte, așa că a declarat că crede în Hristos, iar boala i-a fost îndepărtată. Însă nici măcar această minune nu a afectat îndărătnicul suflet păgân. Deși nu a ridicat mâna împotriva episcopului Sisiunius, a pus în vigoare edictul contra creștinilor în orașul Cezareea.
De-a lungul drumului său într-acolo, l-a întâlnit pe Sfântul Artemon, care era urmat de șase măgari sălbatici și două căprioare. Când Patricius l-a întrebat cum era capabil să controleze aceste animale sălbatice, Sfântul Artemon i-a replicat că le avea în control prin Cuvântul lui Hristos. Patricius a aflat de la idolatri că acesta era Artemon care distrusese templul lui Artemis, și a poruncit că sfântul să fie arestat și dus în orașul Cezareea. Artemon a mers fără teamă cu soldații și le-a spus animalelor să se ducă la Sfântul Sisinius. Când le-a zărit, episcopul Sisinius a întrebat, "De ce au venit aici aceste animale?"
O căprioară a căpătat darul vorbirii de la Dumnezeu și i-a zis, "Servitorul Domnului Artemon este prins de păcătosul Patricius și este condus, în lanțuri, spre Cezareea. El ne-a spus să venim aici pentru a-ți da această știre". Episcopul l-a trimis pe diaconul Filea să verifice ceea ce i se transmisese.
În Cezareea, Patricius l-a dus la judecată pe Sfântul Artemon și a încercat să-l silească să ofere sacrificii în templul lui Asclepius. În acel templu se aflau numeroase vipere veninoase. Preotul pagan nu îi deschisese niciodată ușile și nu plasase sacrificii înaintea idolului. Însă, Sfântul Artemie, rostind numele lui Iisus Hristos, a intrat în templu și a alungat afară viperele. Paganii au dat să fugă, dar sfântul i-a oprit și a omorât șerpii cu răsuflarea sa. Vitalie, unul din preoți, a crezut în Hristos și i-a cerut să-l boteze
Patricius s-a gândit că Sfântul Artemon ucisese șerpii prin vrăjitorie și, din nou, l-a interogat și l-a torturat. Apoi, căprioara care vorbise a ajuns la Cezareea. S-a așezat la picioarele mucenicului și i-a lins rănile. Din porunca lui Dumnezeu, căprioara a prins iarăși glas, denunțând paganii păcătoși. Adresându-se lui Patricius, i-a prezis că va fi înșfăcat de două păsări de pradă și aruncat într-un cazan cu smoală fierbând. Patricius s-a înfuriat pentru că fusese umilit de un animal sălbatic. A comandat ostașilor să tragă săgeți în căprioară, însă aceasta a scăpat. Temându-se că minunile făcute de Sfântul Artemon ar putea atrage și mai mulți oameni spre el, Patricius a poruncit să fie executat.
Un cazan enorm a fost umplut cu smoală fierbând și soldațîi au intenționat să-l arunce pe Sfântul Artemon în aceasta. Dar, când Patricius a venit călare să constate dacă smoala era cu adevărat fierbinte, doi îngeri sub forma unor vulturi l-au apucat și l-au azvârlit în cazan. Corpul său a fost distrus astfel încât nu a mai rămas nici un singur os, iar Sfântul Artemon a supraviețuit.
Zărind această minune, toată lumea a fugit cu excepția Sfântului Artemon, care l-a binecuvântat și l-a slăvit pe Dumnezeu! Când sfântul și-a terminat rugăciunea, din pământ a țâșnit un izvor de apă. Sfântul Artemon l-a botezat cu apa acestuia pe preotul Vitalie și pe mulți alți păgâni, care ajunseseră să creadă în Hristos. În dimineața următoare, sfântul i-a împărtășit pe cei botezați cu Sfintele Taine. Mulți dintre ei au fost hirotonisiți ca diaconi și preoți, și Vitalie a fost numit episcop al Palestinei.
Episcopul din Cezareea a venit să-l viziteze pe Sfântul Artemon, anunțându-l că pe locul unde suferise fusese construită o biserică.
Îndrumat de vocea lui Dumnezeu, Sfântul Artemon a propavaduit Evanghelia în Asia Mică. I-a apărut un înger care l-a purtat într-un loc ce-i fusese revelat, și aici i-a convertit pe mulți la Hristos. În cele din urmă, păgânii au arestat sfântul și l-au decapitat.
12 aprilie: Sfântul Ierarh Vasile Mărturisitorul, Episcop de Parion
Niciun comentariu: