11 mai: Sfântul Ierarh Metodie și Sfântul Cuvios Chiril, luminătorii slavilor

 Comemorați pe 11 mai, Sfinții Metodie și Chiril, luminători ai slavilor, au provenit dintr-o familie ilustră și pioasă din orașul grecesc Tesalonic. Sfântul Matodie a fost cel mai vârstnic din șapte frați, iar Sfântul Constantin (cu numele monahal de Chiril) a fost cel mai tânăr dintre ei. La început, Sfântul Metodie a fost militar și guvernator într-una din regiunile slave din imperiul bizantin, probabil Bulgaria, ceea ce i-a făcut posibil să învețe limba slavă. După ce a trăit acolo 10 ani, Sfântul Metodie a primit tonsura monahală la una din mănăstirile de pe muntele Olimp (Asia Mică).

Sfântul Constantin s-a evidențiat prin marea sa aptitudine de a învăța, și a studiat împreună cu împăratul Mihail cel Mare cu cei mai buni profesori din Constantinopol, inclusiv cu Sfântul Fotie, viitorul patriarh al Constantinopolului (6 februarie).           

                              

Sfântul Constantin a învățat toate științele din vremea sa, și a stăpânit mai multe limbi. De asemeni, s-a aplecat asupra lucrărilor Sfântului Grigorie Teologul. Datorită minții sale ascuțite, a intelectului său ieșit din comun, Sfântul Constantin a fost numit "Filosoful". După finalizarea educației sale, a fost hirotonisit în sfânta preoție și a fost numit custode al bibliotecii parohiale de la biserica Hagia Sofia. Curând, a părăsit capitala și s-a dus în secret la o mănăstire.

Fiind descoperit acolo, a revenit la Constantinopol, unde a fost ales ca instructor în filosofie. Înțelepciunea și credința tânărului Constantin erau atât de mari încât a câștigat într-o dispută cu Anania, conducătorul iconoclaștilor eretici. După această victorie, a fost trimis de împărat să discute despre Sfânta Treime cu saraceenii, și din nou a ieșit învingător. Când s-a întors, Sfântul Constantin s-a dus la fratele său Metodie, pe muntele Olimp, vreme  de neîncetată rugăciune și citire a lucrărilor Sfinților Părinți. 

După puțin timp, împăratul i-a chemat de la mănăstire pe amândoi frații și i-a însărcinat să propăvăduiască Biblia cazarilor. De-a lungul drumului, ei au stat în orașul Korsun, pregătindu-se pentru activitatea lor misionară. Acolo, Sfinții frați au descoperit miraculos moaștele Sfântului mucenic Clement, papă al Romei (25 noiembrie). 

La Korsun, Sfântul Constantin a găsit o Biblie și o Psaltire scrise cu litere rusești și un om care vorbea limba slavă, și a învățat de la acesta cum să citească și să vorbească această limbă. După aceea, Sfinții frați au mers la cazari, unde au ieșit victorioși într-o dezbatere cu evrei și musulmani, propăvăduind Biblia. Pe calea spre casă, au vizitat iarăși Korsun și, luând moaștele Sfântului Clement, au revenit la Constantinopol. Sfântul Constantin a rămas în capitală, însă Sfântul Metodie a fost făcut egumen al micii mănăstiri Polychronion, din apropierea muntelui Olimp, unde a dus, ca și mai înainte, o viață de ascetism. 

Curând, au sosit la împărat mesageri ai prințului Moraviei, Rostislav, care era sub presiunea episcopilor germani, cu cererea de a trimite în Moravia învățători capabili să propăvăduiască în limba slavă. Împăratul l-a chemat pe Sfântul Constantin și i-a zis, "Trebuie să mergi acolo, dar ar fi bine ca nimeni să nu știe de asta".

Sfântul Constantin s-a pregătit pentru noua însărcinare prin postire și rugăciune. Cu ajutorul fratelui său, Sfântul Metodie, și a ucenicilor Gorazd, Clement, Sava, Naum și Angeliar, a pus la punct un alfabet slavonic și a tradus în slavă cărțile necesare pentru celebrarea slujbelor divine: Evanghelia, Epistolele, Psaltirea și altele. Asta s-a petrecut în anul 863. 

După aceea, Sfinții frați au mers în Moravia, unde au fost primiți cu mari onoruri, și au început să dea învățături despre slujbele în limba slavă. Acest lucru a mâniat episcopii germani, care celebrau slujbele în limba latină. Ei s-au ridicat împotriva Sfinților frați, convinși că slujbele bisericești trebuiau făcute numai într-una din trei limbi: ebraică, greacă sau latină. 

Sfântul Constantin a spus, "Voi recunoașteți numai trei limbi în care poate fi slăvit Dumnezeu. Dar David cânta, "Lăudaţi pe Domnul, toate neamurile, lăudaţi-L, toate popoarele!" (Psalmii 117:1). Iar Evanghelia Sfântului Matei (28:19) spune, "Duceţi-vă şi faceţi ucenici din toate neamurile, botezându-i în Numele Tatălui şi al Fiului şi al Sfântului Duh"." Episcopii germani a fost umiliți, dar au ajuns să fie și mai înverșunați și s-au plâns la Roma. 

Sfinții frați au fost convocați la Roma pentru o hotărâre în această privință. Luând cu ei moaștele Sfântului Clement, Sfinții Constantin și Metodie s-au îndreptat într-acolo. Aflând că aduceau aceste moaște cu ei, papa Adrian i-a întâlnit de-a lungul drumului, cu clericii săi. Frații au fost întâmpinați cu onoare. Papa le-a dat permisiunea de a avea slujbe în limba slavă, și a poruncit că toate cărțile traduse de ei să fie amplasate în bisericile romane, și să se slujească liturghia în limba slavă. 

La Roma, Sfântul Constantin s-a îmbolnăvit, iar Domnul i-a revelat apropiata sa moarte. A fost călugărit cu numele de Chiril. Pe 14 februarie 869, la 50 de zile după aceea, Sfântul Chiril a murit, la vârsta de 42 de ani. 

Sfântul Chiril i-a zis fratelui său, Sfântul Metodie, să continuă sarcina lor de a lumina poporul slav cu lumina adevăratei credințe. Sfântul Metodie l-a rugat pe papă să trimită trupul fratelui său pentru înmormântare pe pământul său natal, dar papa a ordonat ca mostele Sfântului Chiril să fie așezate în biserica Sfântului Clement, unde acestea au făcut minuni. 

După moartea Sfântului Chiril, papa l-a însărcinat pe Sfântul Metodie să mergă în România, după consacrarea sa ca arhiepiscop al Moraviei și Panoniei pe tronul străvechi al Sfântului Andronic (30 iulie). În România, Sfântul Metodie și ucenicii săi au continuat să împartă cărți ale slujbelor scrise în slavă. Acest fapt i-a iritat din nou pe episcopii germani. L-au arestat și judecat pe Sfântul Metodie, care a fost dus în lanțuri în Svabia, unde a îndurat multe suferințe timp de doi ani și jumătate. 

10 mai: Sfântul Cuvios Calistrat de la Timișeni și Vasiova

După ce a fost eliberat din porunca papei Ioan al VIII-lea al Romei, și reinstalat în arhidioceza sa, Sfântul Metodie a continuat să propăvăduiască Evanghelia pentru slavi. I-a botezat pe prințul ceh Borivoi și pe soția lui, Ludmila, și, de asemeni, pe unul din prinții polonezi. Episcopii germani au pornit să-l persecute pentru a treia oară pentru că nu acceptă învățătura greșită despre procesiunea Sfântului Duh din atât Tatăl cât și Fiul. Sfântul Metodie a fost chemat la Roma, dar el s-a justificat în fața papei, și a păstrat învățătură ortodoxă în puritatea sa. A fost, iarăși, trimis în capitala Moraviei, Velehrad.

Simțind apropierea morții sale, Sfântul Metodie a desemnat unul dintre ucenicii săi, Gorazd, ca succesor al său. Sfântul episcop a prezis ziua decesului sau. A murit pe 6 aprilie 885, când avea circa 60 de ani. Slujba sa de înmormântare a avut loc în trei limbi, slavă, greacă și latină. A fost înmormântat în catedrala din Velehrad. 

11 mai: Sfântul Sfințit Mucenic Mochie preotul