Biografia Lucreției Borgia | Viața și faptele

 Lucreția Borgia (născută pe 18 aprilie 1480 la Roma, decedată pe 24 iunie 1519 la Ferrara, Statele papale) a fost o nobilă italiană și un personaj central al infamei familii Borgia din vremea Renașterii italiene. 

Fiică a cardinalului spaniol Rodrigo Borgia, mai târziu papa Alexandru al VI-lea, și a amantei sale din Roma, Vannozza Cattanei, și soră a lui Cesare Borgia, Lucreția este adeseori acuzată că a luat parte la numeroase fărădelegi și excese. Din punct de vedere istoric, ea pare, totuși, să fi fost mai degrabă un instrument pentru proiectele ambițioase ale fratelui și tatălui său decât o participantă activă la faptele lor rele. Cele trei căsătorii succesive ale ei în familii proeminente au crescut puterea politică și teritorială a familiei Borgia.      

                                                                                   

În 1491, tânăra Lucreția a fost pe rând logodită cu doi nobili spanioli. Dar, după ce tatăl său a devenit papă, în 1493, acesta a căutat o alianță cu familia Sforza din Milano contra dinastiei aragoneze din Napoli. Drept urmare, în 1493, Lucreția Borgia a fost căsătorită cu Giovanni Sforza, domnul de Pesaro. Când papa Alexandru s-a aliat cu Napoli, iar Milano a devenit un inamic al familiei Borgia, mai târziu aducând acuzații de relații incestuoase între Lucreția și Alexandru, papa Alexandru a anulat căsătoria ei în anul 1497, pe baza dubioasă a faptului că nu s-ar fi consumat.

În 1498, dorind să-și întărească legăturile cu Napoli, papa a aranjat o căsătorie a Lucreției cu Alfonso, de 17 ani, duce de Bisceglie, un fiu ilegitim al lui Alfonso al II-lea de Napoli. În urma alianței lui Cesare cu regele francez Ludovic al XII-lea (1499) și a campaniei lui ulterioare în Romagna, care amenința Napoli, Alfonso a părăsit în august Roma, dar s-a întors aici, cu Lucreția, în octombrie. În iulie 1500, a fost rănit de patru presupuși asasini pe scările bisericii Sfântului Petru. Pe când se vindeca, a fost strangulat de unul din servitorii lui Cesare. Asasinatul a provocat ruptura dorită față de Napoli. 

Lucreția Borgia s-a retras la Nepi și, în decursul acestei perioade, a fost văzut pentru prima oară misteriosul ei "infans romanus" ("copilaș roman"), un băiat de trei ani numit Giovanni, cu care Lucreția și-a făcut apariția în anul 1501. Două bule papale au recunoscut copilul ca fiul ilegitim mai întâi al lui Cesare și, apoi, al lui Alexandru, care a fost probabil adevăratul tată. Originea misterioasă a băiatului, precum și prezența Lucreției la orgii de noapte de la Vatican au fost folosite pentru a sprijini zvonurile despre incest din familia Borgia. 

Alfonso d'Este, fiul lui Ercole I, duce de Ferrara, s-a însurat cu Lucreția Borgia pe 30 decembrie 1501, deși a ocolit pentru o vreme asta din cauza reputației proaste a familiei Borgia. Această căsătorie a fost aranjată de Cesare pentru a-și consolida poziția în Romagna. Când Alexandru al VI-lea a murit, în 1503, Lucreția a încetat să aibă un rol politic și a dus o viață normală la curtea strălucitoare din Ferrara, care devenise un centru al artelor și literaturii renascentiste italiene. S-a îndreptat către religie în ultimii ei ani și a murit la vârsta de 39 de ani. 

Familia Borgia

Familia Borgia, cu descendență nobilă, originară din Valencia, Spania, și-a stabilit rădăcinile în Italia și a devenit proeminentă în lumea ecleziastică și politică italiană în anii 1400 și 1500. A produs doi papi și mulți alți conducători politici și bisericești. Unii membri ai familiei au ajuns să fie cunoscuți pentru înșelătoriile și manevrele lor murdare. 

Patru membri ai familiei Borgia au fost în special notabili din punct de vedere istoric. Alfonso de Borgia (1378-1458) a pus bazele influenței familiei în Italia și a devenit papa Calixtus al III-lea în 1455. Rodrigo Borgia a ajuns să fie cardinal al bisericii catolice și, mai târziu (1492), papa Alexandru al VI-lea. Ca și cardinal și papă, el a avut copii cu amanta sa, Vanoza Cattanei. Cesare Borgia (1475 / 1476 - 1507), fiu al lui Rodrigo, a obținut putere politică în timp ce a încercat fără milă să înființeze un regat secular în centrul Italiei. Lucreția Borgia a fost vestită ca patroană a artelor dar și pentru abilitatea sa în intrigile politice. 

Biografia Cleopatrei | Viața și faptele