20 noiembrie: Sfântul Ierarh Proclu, Arhiepiscopul Constantinopolului

 Prăznuit pe 20 noiembrie, Sfântul Ierarh Proclu, Arhiepiscopul Constantinopolului, și-a devotat din anii săi timpurii întreg timpul rugăciunii și studierii Sfintelor Scripturi. Domnul i-a înlesnit marele noroc de a fi ucenic al Sfântului Ioan Gură de Aur (13 noiembrie), care l-a hirotonisit mai întâi ca diacon, și apoi ca preot. 

A fost martorul apariției Sfântului Pavel la Sfântul Ioan Gură de Aur. Sfântul Proclu a primit de la învățătorul său o înțelegere profundă a Sfintelor Scripturi și a învățat de la el cum să-și limpezească gândurile într-o formă aleasă.   

                                                                

După surghiunul și moartea Sfântului Ioan Gură de Aur, Sfântul patriarh al Constantinopolului, Sisinius (426-427) l-a numit pe Sfântul Proclu episcop al orașului Cizic dar, sub influența ereticilor nestorieni, a fost alungat de acolo. 

Sfântul Proclu s-a întors în capitală și a propăvăduit Cuvântul lui Dumnezeu în bisericile din Constantinopol, întărind oamenii în credința ortodoxă și denunțând impietatea păgânilor. Odată, a rostit în fața lui Nestorius o predică în care a apărat netemător titulatura de "Theotokos" acordată Sfintei Fecioare. După moartea Sfântului patriarh Sisinius, Sfântul Proclu a fost ales să-i ia locul. Ajungând astfel patriarh al Constantinopolului, a călăuzit biserica timp de 12 ani (434-447). Prin eforturile sale, moaștele Sfântului Ioan Gură de Aur au fost transferate de la Comana la Constantinopol în vremea Sfântului împărat Teodosie al II-lea (408-450). 

Când Sfântul Proclu a fost patriarh, imperiul a fost zguduit de cutremure distrugătoare, ce au durat mai multe luni. La Bitinia, în Hellenspont, și în Frigia  au fost devastate orașe, râuri au dispărut de pe suprafața pământului și au avut loc inundații. Oamenii din Constantinopol au ieșit din oraș avându-i în frunte pe patriarh și pe împărat, și s-au rugat pentru sfârșirea acestor calamități fără precedent. 

În decursul slujbelor de rugăciune, un băiat din mulțime a fost înșfăcat în aer de o forță nevăzută și purtat la o atât de mare înălțime încât nu a mai putut fi văzut de ochi omenești. Apoi, întreg și nevătămat, copilul a fost coborât pe pământ și a spus că auzise și văzuse îngeri ce-l slăveau pe Dumnezeu, cântând, "Sfinte Doamne, Sfinte Atotputernicule, Sfinte Nemuritor". Toți oamenii au început să cânte această rugăciune, adăugând refrenului "Ai milă de noi!" Apoi, cutremurele s-au oprit. În biserica ortodoxă se cântă încă, în fiecare zi, această rugăciune la slujbele divine. 

19 noiembrie: Sfântul Mucenic Varlaam

Credincioșii din Constantinopol l-au respectat pe patriarhul lor pentru traiul său ascetic, grija sa pentru cei nenorociți și propăvăduirea sa. Multe lucrări ale Sfântului au supraviețuit până în zilele noastre, cele mai cunoscute fiind discursurile sale împotriva nestorienilor, două opere de laudă a Maicii Domnului și două despre nașterea lui Hristos, promovând învățătură ortodoxă despre încarnarea Fiului lui Dumnezeu. Sfântul Proclu a plecat la Domnul după ce a servit ca patriarh 12 de ani. 

20 noiembrie: Sfântul Cuvios Grigorie Decapolitul