Mitul despre Philomela / Privighetoare

 În mitologia grecească, Philomela (Filomela) a fost fiica lui Pandion, un rege legendar al Atenei. Sora ei, Procne, s-a măritat cu Tereus, rege al Traciei, și a mers în țara lui. 

După cinci ani, Philomela a vrut să-și revadă sora. Tereus a fost de acord să se ducă într-o vizită la Atena, luând-o cu el pe Procne. Totuși, lui Tereus i s-a părut că Philomela era atât de frumoasă, ispititoare,  încât a violat-o. Apoi, i-a tăiat limba, pentru a nu spune ce se petrecuse, și a ascuns-o pe Philomela. Tereus i-a zis lui Procne că sora ei era moartă.           

                  

Incapabilă să vorbească, Philomela a țesut o tapiserie înfățișând povestea sa și a dat-o unei bătrâne pentru a o duce lui Procne. Când Procne a văzut tapiseria, i-a  cerut bătrânei să o conducă la Philomena. După ce și-a recuperat sora, Procne a plănuit să se răzbune pe soțul său. L-a omorât pe fiul lor, Itis și i l-a servit lui Tereus la cină.

După ce a mâncat, a apărut Philomela și a aruncat capul băiatului pe masă. Dându-și seama ce se întâmplase, Tereus a alergat după femei, încercând să le ucidă. Dar, înainte ca el să le prindă, zeii i-au transformat pe cei trei în păsări. Tereus a devenit un șoim (sau o pupăză), în timp ce Procne a ajuns să fie o privighetoare, iar Philomena o rândunică. Scriitorii romani au inversat aceste roluri, înfățișând-o pe Philomena ca o privighetoare, și pe Procne ca o rândunică. De fapt, inclusiv în limba română, filomelă înseamnă privighetoare. Acest mit apare în "Metamorfozele" lui Ovidiu. 

Privighetoarea: Simbol și semnificație