Mitul despre Valhalla

 În mitologia nordică, Valhalla, însemnând "sala celor morți", a fost marea sală a palatului zeului Odin. Această se afla la Asgard, sălașul zeilor războiului și cerului. 

Potrivit mitului, războinicii eroici omorâți în bătălii se adunau la Valhalla, unde se bucurau de o viață de apoi glorioasă și așteptau Ragnarok, o vreme a unor mari distrugeri când zeii urmau să se unească pentru a purta o bătălie finală împotriva forțelor răului.       

    

                

Valhalla avea peste 640 de uși, fiecare îndeajuns de largă pentru a permite războinicilor să iasă la primul semn al unei amenințări. Plină cu scuturi și armuri, enormă sală era și un loc de bântuire al lupilor, corbilor, al unui vier care putea fi mâncat și readus la viață, și a unei capre ce furniza o cantitate nelimitată de băutură alcoolică numită mied. 

Valkiriile, femeile luptătoare ale lui Odin, selectau războinicii indejuns de vrednici pentru a trăi la Valhalla. Când aceștia războinici mureau, intrau în palat și rănile lor erau vindecate miraculos. Aceștia își petreceau zilele în ospețe și îmbunătățindu-și abilitățile de luptători, pregătindu-se pentru Ragnarok. Acei războinici care erau uciși în exercițiile de fiecare zi erau în fiecare seară readuși înapoi la viață și tămăduiți.

Mitul lui Odin, zeul nordic suprem