joi, 14 aprilie 2011

Duminica de Florii in superstitii, traditii si obiceiuri

Duminica Floriilor comemoreaza intrarea triumfala a lui Cristos in Ierusalim (Matei 21; 8-9) , ocazie cu care i-au fost asternute in cale ramuri infrunzite , inainte ca el sa fie arestat in Joia Mare si crucificat in Vinerea Mare. Aceasta sarbatoare marcheaza inceputul Saptamanii Mari si a celei din urma saptamani de post , saptamana in care crestinii omagiaza misterul salvarii lor prin moartea lui Cristos si invierea sa din duminica Pastelui.

Floriile sau Ziua Palmierilor (nume consacrat mai ales in occident) isi are originea in secolul IV in Ierusalim , cand au inceput a avea loc procesiuni ale credinciosilor purtand ramuri de palmier , simbolizandu-i pe evreii care au sarbatorit sosirea lui Iisus in oras.In acele vremuri , pelerinajul oamenilor incepea de pe muntele Maslinilor si se finaliza la biserica Sfintei Cruci.
Pe masura ce acest ritual s-a raspandit in toata lumea crestina , procesiunea de Florii debuta in fiecare biserica prin binecuvantarea ramurilor de palmier sau ale unui alt copac , urmata de o iesire din biserica si o revenire in ea pentru ascultarea cuvintelor despre patimile lui Cristos asa cum sunt ele inscrise in Evanghelia dupa Matei.Credinciosii continua sa tina in maini ramurile si in timpul acestei slujbe , aducandu-si astfel aminte ca multi dintre oamenii care l-au ovationat pe Cristos in ziua de Florii au strigat cerandu-i moartea in Vinerea Mare , un fapt avand darul de a ne atrage atentia asupra propriei noastre slabiciuni si a pacatului comis de cei care il resping pe Iisus.

Mai ales in traditia catolica , frunzele de palmier sunt folosite in perioada postului Pastelui pentru decorarea caselor sau se impletesc sub forma unor cruci ce sunt apoi amplasate in altarele caminelor ori in alte locuri de rugaciune. De vreme ce aceste ramuri au fost binecuvantate , ele nu se arunca in nici un caz , fiind mai curand daruite preotului ce urmeaza sa le arda pentru a obtine cenusa pentru Vinerea Mare sau a Cenusii.De obicei, in aceasta zi se utilizeaza cenusa ramurilor de palmier obtinute anul anterior cu ocazia Floriilor .In Vinerea Mare , preotul binecuvanteaza cenusa si o stropeste cu apa sfintita. Credinciosii ajung pe rand in fata preotului care isi aseza degetul mare al mainii drepte in cenusa si traseaza cu el semnul crucii pe frunte , spunand :" Tarana esti si in tarana te vei intoarce".

Se spune ca sarbatoarea Floriilor isi trage numele din latinescul "Floraria" , un cuvant din latina desemnand festivalul Florei , zeita florilor si vegetatiei .Cu prilejul acestei sarbatori , marcand intrarea intr-un nou ciclu al vietii , renasterea naturii si revenirea primaverii , romanii si leapadau straiele albe in favoarea unora intens colorate si petreceau incantati de o multitudine de cantece , de nectarul lui Bacchus si variatele flori proaspete care ii inconjurau.

In Romania , cu ocazia Floriilor , ramurile de pamier lasa locul celor de salcie , ele simbolizand reinvierea ciclica a pamantului dar si crengutele fluturate de evrei in ziua intrarii lui Iisus in Ierusalim. De obicei, ramurile se aduna cu o zi inainte de Florii si , stranse snop , sunt purtate la biserica pentru a fi sfintite. , fiind apoi aduse acasa si folosite pentru impodobirea rituala a usilor, portilor , ferestrelor , icoanelor, stresinelor caselor , fantanilor si intrarilor in grajduri. Uneori, crengutele de salcie sunt amestecate in hrana animalelor (pentru sanatate si inmultire) , se aseaza pe morminte sau campurile recent semanate. Traditiile si superstiile romanesti asociate cu Floriile sunt numeroase si extrem de variate ...

- Cine nu se spala pe cap in duminica de Florii cu apa sfintita sau descantata este in pericol de a i se albi parul.
- Cu ocazia Floriilor, se improspateaza prin aerisire vestmintele si zestrea fetelor.
- Ramurile sfintite de salcie se pastreaza de-a lungul intregului an, avand menirea de a lecui diverse boli.
- In unele regiuni, oamenii isi incing mijlocul cu crengute sfintite de salcie , incredintati ca astfel alunga boala sau o inving cu o mai mare usurinta. Astfel de brauri din salcie se zice ca iti iau cu mana durerea de sale si sunt un antidot pentru muscatura de sarpe.
- Intr-o alta traditie , ramurile de salcie sunt asezate inainte de culcare sub perna de catre fetele mari , ele avand credinta ca , prin acest mijloc, se vor infrumutesa si se vor marita in acel an.
- In ziua de Alexii , cu ocazia scoaterii stupilor de la iernat , in Bucovina se obisnuieste sa se puna pe ciubeie buchete de snopuri de ramuri de salcie , in scopul de a le curati si a le umple cu mana.
- Viile si livezile sunt impodobite cu ramuri de salcie sfintite pentru a aduce o recolta bogata.
- Crengutele de salcie asezate la icoane dupa Florii se aruncau vara pe foc atunci cand incepea o furtuna pentru a se imprastia norii , ori se asterneau in ograda pentru a alunga grindina.Intr-o alta superstitie, ramurile de salcie de la icoana se asezau de catre gospodar in mijlocul casei , cand era vremea rea , pentru a o apara de trasnete.
- Femeile incercau sa se pricopseasca din biserica cu ramuri de salcie cat mai lungi, convinse ca , astfel, le va creste canepa inalta.
- Potrivit unei legende populare, salcia s-a facut punte peste un rau pentru Maica Domnului, ajutand-o sa isi continue drumul.Drept urmare, Fecioara Maria a daruit sfintenie salciei.
- De Florii este dezlegare la peste, asa ca nu pacatuiesti daca te infrupti din aceasta carne slaba.
- Floriile sunt numite si "Nunta urzicilor" intrucat , potrivit traditiei , aceasta zi prilejuieste inflorirea urzicilor care , astfel , nu mai sunt bune de mancat.In unele zone folclorice din tara , Floriile purtau numele de ziua "Stalparilor" ori a "Vlastarilor".
- Daca te impartasesti de Florii poti sa iti indeplinesti o dorinta pe care ti-o pui atunci cand te indrepti catre preot.
- In unele zone, ziua de Florii este ultima in care se poarta martisorul , el fiind asezat pe un maces sau pe crengile unui pom inflorit.
- In dumica de Florii, se culeg flori ce se aduna in ciubare , ele urmand a fi folosite pentru incondeierea de oua pentru Pasti.
- In Banat si Transilvania , fetele mari aveau obiceiul de a aseza o camasa curata si o oglinda sub crengile unui par altoit. Cele doua obiecte erau recuperate dupa rasaritul soarelui , fiind de mare pret in farmecele de dragoste si sanatate.
- O alta reteta a unei vraji de dragoste consta in fierberea de busuioc in apa la vremea miezului noptii dinaintea Floriilor. In fiertura se adauga canafi de la steagurile bisericesti utilizate la inmormantarea unei fete mari , iar amestecul rezultat este folosit de fete pentru a-si spala parul a doua zi dimineata. In acest fel , ele credeau ca vor avea cositele frumoase si stralucitoare .Fecioarele nu uitau sa arunce restul preparatului sub un par , astfel incat flacaii sa nu le scape din ochi de drag , uitandu-se la ele ca la un pom inflorit.


Copyright © diane.ro

Articole din acelasi domeniu in blogul Dianei:


Pastele in Franta - Traditii si obiceiuri

Salcia – Legende, mituri, simboluri

Legendele si miturile florilor

5 comentarii:

  1. Foarte interesant postul. Sunt atatea lucruri pe care nu le stiam despre Florii si obiceiurile de Florii.

    RăspundeţiȘtergere
  2. Nu știam de nicio superstiție de Florii.

    RăspundeţiȘtergere
  3. eu sunt de nume crina de la crin si iasmina la mine in familie este traditie de pune nume de flori la femei dar am ramas placut surprinsa cand am citit ca sarbatoare de flori este aceasi ca si cea de palmi, pentru ca in spania ziua palmierilor este nu numai cunoscuta de toata lumea ci si asteptata cu drag atata de cei mici cum si de cei mari , multumesc mult pentru info din blog :)

    RăspundeţiȘtergere

Ai o parere ? Spune-mi-o si mie! Chiar daca permit comentarii anonime, orice adresari injuriose sau suburbane vor fi eliminate fara nici un fel de drept la replica! Chiar daca postezi ca anonim, da-ti, te rog, un nume sau un pseudonim, astfel incat alti oameni care comenteaza sa iti poata raspunde sau sa isi exprime o parere despre comentariul tau.