miercuri, 21 septembrie 2011

Secretul fericirii

Intr-o buna zi , un negustor si-a trimis fiul catre orasul in care locuia cel mai intelept om din lume, pentru a afla de la acesta care este secretul fericirii.Baiatul a ratacit vreme de 40 de zile prin desert si , in cele din urma, a ajuns in fata unui castel magnific , asezat in varful unui inalt munte. In acel loc traia cel mai intelept om din lume.

Atunci cand a pasit dincolo de portile acelui castel , nu a zarit pe nimeni aratand ca un om plin de intelepciune , in fata caruia sa se plece toti oamenii, ci un furnicar de persoane angajate in tot felul de lucruri : o multime de comercianti alergand in colo si incoace , targovete sporovaind pe colturile ulitelor , o orchestra interpretand cu maiestrie tot felul de melodii si chiar o imensa masa incarcata de cele mai delicioase si exotice bucate din lume.

Pana la urma, a descoperit ca, amestecat in mjlocul multimii, omul cel intelept statea de vorba cu oricine, iar in dreptul lui se aflau la rand nenumarati oameni. Tanarul a trebuit sa astepte doua ore inainte de a ajunge in fata preainteleptului . Aceasta a ascultat cu atentie ceea ce isi dorea indepartatul calator , insa i-a raspuns ca nu avea destul timp pentru a-i impartasi secretul fericirii. In schimb , i-a propus fiului de negustor sa se plimbe prin imprejurimi si sa se intoarca la el peste doua ore. Inteleptul adaugat : "In timp ce faci lucrul asta, tine in mana o lingurita avand in ea doi stropi de ulei .Orice s-ar intampla, nu ai voie sa versi uleiul!"

Baiatul a colindat toate strazile , suind si coborand scarile palatului , atintindu-si mereu ochii catre lingura. S-a intors dupa doua ore, iar omul cel intelept l-a intrebat : "Ei bine, ai vazut splendidele tapiterii persane ce-mi impodobesc peretii salii de mese ? Ai admirat gradina mea minunata  creata vreme de zece ani de catre maestrul meu gradinar ? Te-ai minunat de pergamentele rare aflate in biblioteca mea ?"
Stingherit , tanarul a marturisit ca nu a putut zari nimic din toate acestea. Singura lui grija fusese sa nu verse uleiul din lingurita."In acest caz ", i-a spus inteleptul , "du-te inapoi si delecteaza-te cu aceste minunatii ale lumii mele Nu te poti increde intr-un om daca nu ii cunosti casa."

Usurat, baiatul si-a luat din nou in mana lingurita cu cele doua picaturi de ulei si a plecat sa exploreze cu adevarat palatul, privind, de aceasta data, cu atentie, toate operele de arta de pe pereti si plafoane. S-a desfatat, plin de uimire, cu prijelistile gradinilor, cu frumusetea florilor si cartile rarisime de pe rafturile bibliotecii . Ajuns din nou in fata inteleptului om, tanarul a descris in amanuntime, cu incantare , tot ce a zarise.
"Bine, dar unde sunt picaturile de ulei pe care ti le-am incredintat ? ", l-a intrebat inteleptul. "Secretul fericirii este sa vezi toate minunile lumii fara a varsa nici o picatura de ulei din lingurita ta."

Aceasta poveste face parte din cartea "Alchimistul" , de Paulo Coelho



Copyright © diane.ro

Articole din acelasi domeniu in blogul Dianei:

Cine este Mesia ?

Tot ce ni se intampla este spre binele nostru | O poveste cu talc

Cat iti valoreaza viata ? | O poveste cu talc

4 comentarii:

  1. Interesanta povestea! Chiar mi-a placut, m-a tinut cu ochii lipiti de monitor pana am citit tot .

    RăspundeţiȘtergere
  2. Aceste secret al fericirii nu imi apartine mie, ci lui Paulo Coelho.Eventual am micul merit al traducerii facute de mine.

    RăspundeţiȘtergere
  3. Foarte frumoasa povestea. Si plina de invataminte...pentru cine are cap sa inteleaga. Multumim de postare! Si de traducere :)

    RăspundeţiȘtergere
  4. Nu m-am prins....

    Care e faza ?

    RăspundeţiȘtergere

Ai o parere ? Spune-mi-o si mie! Chiar daca permit comentarii anonime, orice adresari injuriose sau suburbane vor fi eliminate fara nici un fel de drept la replica! Chiar daca postezi ca anonim, da-ti, te rog, un nume sau un pseudonim, astfel incat alti oameni care comenteaza sa iti poata raspunde sau sa isi exprime o parere despre comentariul tau.