vineri, 18 mai 2012

Viata Sfintilor Constantin si Elena

In ziua de 21 mai are loc in fiecare an sarbatoarea ortodoxa a Sfintilor Imparati Constantin si Elena, vestiti drept eliberatori si aparatori ai bisericii crestine, ce au pus capat prigoanei paganilor, in urma careia nenumarati sfinti mucenici s-au jertfit pentru credinta in Iisus Cristos.

Supranumit "intocmai cu Apostolii", numit de catre istorici drept "cel Mare", Sfantul Constantin (306-336) a fost fiul Cezarului Constantius Chlorus (305-306), stapanitor peste pamanturile Galiei si Britaniei, si al Sfintei Elena, o crestina de origine modesta.

In acele timpuri, imensul imperiu roman ajunsese sa fie divizat in imperiul occidental si cel oriental, doua regiuni guvernate de imparati independenti, Constantius Chloris fiind Cezarul Imperiului Roman de Rasarit. Sfantul Constantin s-a nascut in anul 274, probabil la  Naissus (Nis, in Serbia). Pentru a-si implini ambitiile politice, in anul 294, Constantius a divortat de sotia sa, Elena, astfel incat sa se poata recasatori cu o femeie de neam nobil. Cu toate acestea, dupa ce a ajuns imparat, Sfantul Constantin nu si-a neglijat mama, demonstrandu-si respectul fata de ea prin conferirea titlului imperial de "Augusta".

Viata Sfantului Costantin a fost strabatuta, inca de mic copil, de respectul fata de credinta crestina. Tatal sau nu i-a persecutat pe crestini, spre deosebire de contemporanii sai, imparatii Diocletian si Maximian Galerius in Imperiul de Rasarit, si imparatul Maximian Hercules in Imperiul de Apus.

Dupa moartea lui Constantius, in anul 306, Sfantul Constantin a fost aclamat de armata din York drept nou imparat al Galiei si Britaniei. Primul sa hotarare dupa ce a ajuns pe tronul imperial a fost aceea de a garanta libertatea religiei crestine in teritoriile pe care la stapanea. Paganul imparat Maximina Galerius de la rasarit si crudul tiran Maximian de la apus il urau pe Sfantul Constantin, asa ca pusesera la cale un complot prin care urma sa fie ucis, insa el si-a respins adversarii in mai multe batalii, infrangandu-i cu ajutorul lui Dumnezeu. Sfantul Constantin s-a rugat Domnului sa i se daruiasca un semn prin care sa-si imbarbateze armata, iar Dumnezeu si-a aratat sprijinul printr-un stralucitor semn al crucii aparut in ceruri, avand inscriptia "Cu acest semn, veti birui".

Dupa ce  a devenit singurul conducator al Imperiului Roman de Apus, Constantin a emis Edictul de la Milano, prin care se stipula libertatea religioasa pentru toti crestinii. Sfanta Elena, o crestina convinsa, a avut o mare influenta asupra acestei decizii. In anul 323, ajuns unicul imparat al Imperiului Roman, Sfantul Constantin a extins prevederile Edictului de la Milano si catre partea de Rasarit a imperiului. Dupa sute de ani de persecutii, crestinii puteau in fine sa isi practice credinta fara nici un fel de teama sau constrangeri.

Dupa ce a renuntat la paganism, Constantin nu a pastrat capitala imperiala la Roma, un fost centru al idolatriei, ci a transferat-o la rasarit, in  Bizant, ce a fost renumit Constantinopole, orasul lui Constantin. Convins ca poate unifica marele imperiu roman numai prin crestinism, a ajutat biserica in diverse feluri. A rechemat confesorii crestini aflati in exil, a construit biserici si a aratat respect fata de clerici.

Impresionat adanc de victoriosul semn al crucii daruit de Dumnezeu, Sfantul Constantin a dorit sa gaseasca crucea pe care fusese rastignit Iisus Cristos. In acest scop, si-a trimis mama, pe Sfanta Elena, la Ierusalim, sprijinind-o atat cu bani, cat si prin puterea-i imperiala. Patriarhul Macarie al Ierusalimului si Sfanta Elena au inceput sa caute sfantul vestigiu, si, cu ajutorul Domnului, au reusit sa descopere Crucea Mantuitorului in anul 326. Biserica ortodoxa sarbatoreste anual acest eveniment in ziua de 14 septembrie, cu ocazia sarbatorii "Inaltarea Sfintei Cruci".

In vreme ce se afla in Palestina, Sfanta Elena a facut multe lucruri notabile pentru sprijinirea bisericii. A poruncit ca toate locurile asociate cu viata lumeasca a Mantuitorului Iisus Cristos si a mamei sale, Fecioara Maria, sa fie curate de orice urma de paganism, hotarand ca in locul cladirilor pagane sa se inalte biserici.

Imparatul Constantin a dat porunca sa fie cladita o magnifica biserica in onoarea invierii lui Cristos deasupra deasupra mormantului Mantuitorului. Sfanta Elena a inmanat crucea rastignirii patriarhului Ierusalimului, spre buna pastrare, luand o parte din ea pentru sine si fiul ei. Dupa ce a oferit generoase pomeni si le-a dat de mancare saracilor din Ierusalim, Sfanta Elena s-a intors la Constantinopole, unde a murit in anul 327. Gratie importantelor servicii aduse bisericii, ea a fost numita "intocmai cu Apostolii".

Odata cu timpul, linistea bisericii a fost tulburata de dispute, disensiuni si erezii. Inca de la inceputul domniei Sfantului Constantin, isi facusera loc printre crestini ereziile Donatistilor si Novatianilor. Acestia cereau sa se faca un al doilea botez pentru cei ce se indepartasera de credinta in vremea prigoanei impotriva crestinilor. Aceste erezii, respinse de doua concilii bisericesti locale, au fost, in cele din urma, condamnate la Conciliul de la Milano din anul 316.
O alta paguboasa erezie, cea a lui Arian, ivita la Rasarit, nega natura divina a Fiului lui Dumnezeu, proclamand ca Iisus Cristos ar fi fost de fapt o simpla fiinta umana. Din aceasta pricina, din porunca imparatului, s-a adunat la Niceea, in anul 325, Primul Conciliu Ecumenic, la care au luat parte 318 episcopi, printre participanti fiind Sfantul Nicolae din Myra.  Imparatul a fost prezent la toate dezbaterile conciliului. Erezia ariana a fost condamnata si s-a adoptat un "simbol al credintei", in care a fost inclus termenul de "consubstantial cu Tatal", termen ce confirma adevarul asupra divinitatii lui Iisus Cristos, care isi asumase o natura umana pentru a mantui omenirea.

Dupa Conciliul de la Niceea, in biografia Sfantului Constantin se consemneaza faptul ca a continuat sa joace un rol activ in propasirea bisericii. A acceptat sa fie botezat pe patul de moarte, si a fost ingropat in biserica Sfintilor Apostoli, intr-o cripta pregatita de el insusi.


Copyright © diane.ro. 2012

Articole din acelasi domeniu in Blogul Dianei:

Sfantul Petru in superstitii si traditii romanesti

Sfintii Mihail si Gavrila - Poveste si legenda

Mesaje de Sf. Constantin si Elena

Sfintii Constantin si Elena - Traditii, obiceiuri si superstitii

Niciun comentariu:

Trimiteţi un comentariu

Ai o parere ? Spune-mi-o si mie! Chiar daca permit comentarii anonime, orice adresari injuriose sau suburbane vor fi eliminate fara nici un fel de drept la replica! Chiar daca postezi ca anonim, da-ti, te rog, un nume sau un pseudonim, astfel incat alti oameni care comenteaza sa iti poata raspunde sau sa isi exprime o parere despre comentariul tau.