duminică, 5 mai 2013

Lunea albă (după Paște) - Tradiții, superstiții și obiceiuri

Lunea Albă, prima zi de luni după Paşte, cea de-a doua zi a Paştelui şi cea dintâi din Săptămâna Luminată, este consacrată în tradiţiile şi obiceiurile populare continuării sfintei sărbătoriri, mai ales prin cadrul unor petreceri ori reuniuni de familie.

Cu această ocazie, avea loc aşa-zisa  "umblare cu pasca",  adică vizitarea rudelor apropiate în vederea vestirii Învierii lui Iisus Hristos. Copiii se duceau la părinţii lor, nepoţii la bunici şi finii la naşi. Potrivit obiceiului, nu se mergea în vizită cu mâna goală, ci cu ouă roşii, pască, fructe şi vin. Odată ajunşi la naşi, finii era aşezaţi la masă, punându-li-se în faţă slănină, cozonac şi ouă vopsite. La plecare, nașa îi dăruia, la rându-i, finei, o pască făcută cu mâinile sale.

O altă tradiţie specifică Lunii Albe era stropirea cu apă.
Flăcăii din sate le pândeau pe fete, şi le udau cu câteva cofe de apă de la fântână sau le azvârleau, aşa îmbrăcate cum erau, într-o apă curgătoare. Fetele nu protestau faţă de acest tratament, întrucât, în acest fel, erau sortite să se mărite până la sfârşitul anului. Uneori, după ce uda o fată, băiatul îi zicea, ""Să-ţi fie inima curată ca apa şi ea să te ferească de orice boală."
O reminiscenţă a acestui obicei din Transilvania şi Banat este udatul cu parfum. Se spune că acest ritual are la origine povestea despre o fată evreică ce a leşinat la auzul veştii învierii lui Hristos, fiind readusă în simţiri de nişte tineri ce au stropit-o cu apă.

În unele regiuni româneşti, în cea de-a doua zi de Paşte, ouăle se ciocnesc  “cap cu dos” şi nu "cap cu cap", precum în prima zi a sărbătorii pascale.

Conform superstiţiei, oricine moare în această zi se duce direct în răi, fără a mai fi judecat.

Tot cu acest prilej, era bine să se spele rufele, pentru ca anul să fie alb şi luminat. Cu toate că spălatul era îngăduit, nu era indicat a se lucra în vreun alt fel, pentru a fi la adăpost de "boală  rea", adică epilepsie.

Pentru a fi întăriţi în sănătate în decursul anului, mai ales tinerii, obişnuiau să se dea în scrâncioabe sau "învârtitoare".
Sărbătoarea Lunei Albe era respectată pentru ca oamenii să nu se rătăcească în călătorii.


Copyright © diane.ro. 2013

Articole din acelasi domeniu in Blogul Dianei:

Legenda sângerului | Legende de Paște

Superstiții de Paște

Paștele în superstiții și tradiții românești

Niciun comentariu: