luni, 5 septembrie 2016

Litania lui Gendlin şi cea a lui Tarski | Raţiunea înainte de toate!?

Litaniile lui Gendlin şi Tarski ne călăuzesc să evoluăm în viaţă lepădându-ne de iluzii, amăgiri, bazându-ne pe stricta realitate, pe adevăruri verificate.

Atunci când descoperim că lucrurile şi persoanele îndrăgite nu sunt aşa cum le credeam suntem puşi înaintea a două alternative: fie încercăm să nu ţinem cont de adevăr, realitate, şi ne străduim să ne menţinem credinţa în acele lucruri şi persoane (precum şi iubirea noastră faţă de ele), fie acceptăm adevărul, realitatea, suferim, dar percepem mai clar ce se petrece cu noi şi în jurul nostru.
Litania lui Gendlin şi cea a lui Tarski | Raţiunea înainte de toate!?

Care dintre aceste două variante ţi se pare a fi cea mai potrivită? În clipa când ai realizat că Moş Crăciun nu există, spre care din ele te-ai îndreptat? Poate mai crezi şi acum în Moş Crăciun... Dacă ai suferit o dezamăgire, o decepţie în dragoste, cum ai procedat? Ai pus capăt de îndată relaţiei de cuplu, ori te-ai încăpăţânat să crezi că, în ciuda unor dovezi limpezi, persoana iubită nu avea cum să fie rea, mincinoasă, ipocrită sau înşelătoare?

Credinţele ne formează în minte o imagine, un model al realităţii, în funcţie de care descifrăm prezentul, anticipăm viitorul şi decidem cum să interacţionăm cu lumea. Cu ajutorul raţiunii, ne dezvăluim care din credinţele noastre sunt viabile şi, eventual, ne descotorosim de credinţele noastre greşite, nerealiste. Ei bine, la asta se referă cele două litanii, a lui Gendlin şi a lui Tarski.

Gendlin spune:

"Ceea ce este adevărat este deja aşa.
A recunoaşte asta nu face acest lucru mai rău.
A nu recunoaşte asta nu îl face să dispară.
Şi, întrucât este adevărat, în acest fel trebuie să interacţionăm cu el.
Orice este neadevărat nu există pentru a fi trăit.
Oamenii pot înţelege ceea ce este adevărat,
căci ei se confruntă deja cu asta."

Litania lui Gendlin este un reper al dezvoltării, evoluţiei noastre, ce ne ajută să ne înfrângem înclinaţia de a ne agăţa de idei şi chiar sentimente false.

Care este cea mai mare greşeală din viaţa ta?

Tarski spune:

"Dacă cerul este albastru
Îmi doresc să cred că cerul este albastru.
Dacă cerul nu este albastru
Îmi doresc să cred că cerul nu este albastru."

Litania lui Tarski reprezintă o declaraţie de intenţie, năzuinţa de a nu pica în plasa iluziilor şi de a interpreta lumea numai prin prisma a ceea ce este real.

Aceste două litanii ne împing către un raţionalism pur. Cât de mult ne putem, totuşi, desprinde de emoţii, sentimente (care îşi au propria logică), cladindu-ne viaţa numai pe argumente reci, reale şi verificate?

Fericit neştiind sau nefericit ştiind adevărul: Ce alegi?

Notă:
Eugene T. Gendlin (născut Eugen Gendelin, pe 25 decembrie 1926, la Viena) este un filosof şi psihoterapeut american care a dezvoltat căi de a gândi despre şi a lucra cu procesul trăirii, simţul perceperii trupeşti şi "filosofia implicitului."

Alfred Tarski (născut pe 14 ianuarie 1901) a fost un logician, matematician şi filosof polonez. Educat la Universitatea din Varşovia, membru al şcolii de logică Liov-Varşovia şi al şcolii de matematică şi filosofie din Varşovia, a emigrat în SUA în 1939, unde a predat şi a întreprins cercetări în matematică la Universitatea din California, Berkeley, din 1942 până la moartea sa, în 1983.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu