Moartea vorbeşte - Poveste cu tâlc

Această poveste de origine arabă, despre inevitabilitatea morţii, incapacitatea omului de a-şi evita destinul, a fost rescrisă de William Somerset Maugham către finalul piesei sale de teatru "Sheppey." John O'Hara face referire la ea în titlul romanului său "Appointment în Samarra" ("Întâlnire în Samarra"), citând-o şi recunoscând la începutul cărţii ca aparţinând lui William Somerset Maugham. 

Odată, un negustor din Bagdad şi-a trimis servitorul la piaţă să cumpere de-ale mâncării dar, nu după multă vreme, acesta s-a întors, alb la faţă şi tremurând din toate încheieturile, şi i-a spus, "Stăpâne, chiar acum, când era în piaţă am fost înghiontit de o femeie din mulţime şi, când m-am întors către ea, am zărit că însăşi moartea mă înghiontise. S-a uitat la mine şi a făcut un gest de ameninţare. Te rog, împrumută-mi calul tău, şi voi pleca cât pot mai repede din acest oraş pentru a scăpa de o soarta întunecată. Voi merge la Samarra, şi acolo moartea nu mă va găsi." Negustorul i-a dat calul său, servitorul a încălecat pe el, şi-a înfipt pintenii în coastele sale, iar acesta a pornit în galop, cât de iute putea.
Moartea vorbeşte - Poveste William Somerset Maugham

Apoi, negustorul s-a dus în piaţă, m-a zărit în mijlocul mulţimii, a venit la mine şi mi-a zis, "De ce ai făcut un gest de ameninţare spre servitorul meu atunci când l-ai zărit, în această dimineaţă?" "Nu a fost un gest ameninţător," i-am răspuns, "a fost numai o tresărire de surpriză. Am fost uluită să-l văd în Bagdad, pentru că aveam o întâlnire cu el în noaptea asta în Samarra."

Insultă moartea! | Poveste de Paulo Coehlo

Nu se ştie când şi unde a întâlnit William Somerset Maugham această poveste. Deşi nu îi citează sursa, este probabil să o fi aflat de-a lungul uneia din numeroasele lui călătorii. Unii cercetători sunt de părere că îşi are originea într-o povestire populară arabă sufistă din secolul al IX-lea, purtând titlul "Când moartea a venit la Bagdad." 

O versiunea mult mai veche a poveştii apare în Talmudul Babilonian, care a fost compilat între al III-lea şi al V-lea secol. 

Erau doi etiopieni ce îl însoţeau pe regele Solomon, Elichoreph şi Achiyah, fii ai lui Shisha, şi care erau scribi ai lui Solomon. Într-o zi, Solomon a băgat de seamă că Îngerul Morţii arăta întristat. Solomon l-a întrebat: "De ce eşti trist?" El i-a răspuns, "Pentru că mi s-a poruncit să-i iau pe cei doi etiopieni care locuiesc aici." Solomon şi-a pus demonii să-i ducă pe scribi în oraşul Luz (un oraş legendar în care nu murea nimeni). Cu toate astea, imediat ce-au ajuns la porţile oraşului Luz, ei au murit. A doua zi, Solomon a observat că Îngerul Morţii era fericit, aşa că l-a întrebat, "De de eşti atât de fericit?" El i-a răspuns, "Pentru că i-ai trimis pe cei doi chiar în locul unde trebuiau să moară."

Naşterea şi moartea sunt hotărâte de soartă | Poveşti chinezeşti
Moartea vorbeşte - Poveste cu tâlc Moartea vorbeşte - Poveste cu tâlc Reviewed by Diana Popescu on 17:01:00 Rating: 5

Niciun comentariu:

Un produs Blogger.