Mitul despre Hermafrodit

 În mitologia grecească, Hermafrodit (Hermaphroditus) a fost fiul lui Hermes, mesagerul zeilor, și al Afroditei (Aphrodites), zeița dragostei. Băiatul divin a fost atât de frumos încât o nimfă, pe nume Salmacis s-a îndrăgostit de el și s-a rugat ca acesta să-i fie dat pentru întotdeauna. 

Zeii i-au îndeplinit dorința într-o zi, când Hermafrodit a venit la fântâna în care trăia această. Pe când Hermafrodit se îmbăia, Salmacis l-a îmbrățișat, l-a tras sub apă, și trupurile lor s-au contopit într-unul. Rezultatul a fost o ființă cu fața și sănii unei femei, dar cu organele reproducătoare ale unui bărbat.   

Într-o altă versiune a legendei, se pretindea că orice bărbat care se îmbăia în acea fântână era transformat pe jumătate în bărbat și pe jumătate în femeie, la fel ca și Hermafrodit. De asemeni, se spunea că apele fântânii determinau ca oricine se scaldă în ele să devină tot mai slăbit fizic. 

Povestea originară a lui Hermafrodit a apărut în "Metamorfozele" poetul roman Ovidiu. Scriitorul englez Edmund Spenser a introdus un astfel de iaz, care-l slăbea pe oricinea bea din el, în opera sa "The Faerie Queene" ("Crăiasa Zânelor'). 

Mitul lui Adonis | Legende grecești ale dragostei