27 septembrie: Sfântul Ierarh Martir Antim Ivireanul, Mitropolitul Țării Românești

 Comemorat pe 27 septembrie, Sfântul Ierarh Martir Antim Ivireanul, Mitropolitul Țării Românești (1650- septembrie sau octombrie 1716), a fost un teolog, învățat, călugăr și filosof georgian, și unul dintre cei mai importanți ecleziaști din Țara Românească, care a condus prima tiparniță a domnului Țării Românești și a fost mitropolit al Bucureștiului în perioada 1708-1715.

Sfântul Antim s-a născut în Katla, un regat georgian cunoscut ca Iberia în vest. A fost luat prizonier de trupele otomane și vândut pe piața de sclavi din Constantinopol. A fost format ca artizan, învățând sculptura în lemn, pictura, broderia și caligrafia. La un moment dat, a fost răscumpărat de patriarhul Constantinopolului. A primit însărcinări în Istanbul, unde a trăit pe proprietățile patriarhiei. Patriarhul Dositheos a călătorit la Iași, luându-l pe Antim cu el. Acolo, în anul 1682 a întemeiat o tiparniță.  

 

 

În anul 1689, Sfântului Antim i s-a cerut să se stabilească în Țara Românească de către domnitorul Constantin Brâncoveanu, iar în 1691 a fost numit la conducerea noii prese de tipărit din București. În anul 1693, a publicat Evangheliile în limba română. În 1695, a fost numit egumen al mănăstirii Snagov și a mutat tiparnița într-un nou loc. 

Sfântul Antim a vorbit și a scris în greacă, turcă și arabă. Curând, a deprins întru totul limba română, și a avut un rol fundamental în introducerea acestei limbi în biserica locală ca limbă oficială a sa. În anul 1702 s-a întors la București.

În 1705, a devenit episcop de Râmnic și, în 1708, mitropolit al Țării Românești. 

În anul 1709, a fondat prima presă georgiană de tipărit la Tbilisi. De asemeni, a instruit georgienii în arta tipăririi și tăierii paginilor, ceea ce l-a sprijinit pe elevul său, Mihail Istvanovici să tipărească primele Evanghelii georgiene (1710). Totodată, el a tipărit un scurt catehism pentru ajutorul preoților săi înstrăinați. În plus, Antim Ivireanula publicat alte 25 de cărți în românește, precum și volume bisericești în slavonă, greacă și arabă. A sa carte de rugăciuni greco-arabă a fost prima din Țara Românească care a utilizat caractere arabe. 

Lucrarea sa omiletică, "Didahii", a fost o colecție de predici menite a fi o critică ascuțită a obiceiurilor și moralei din zilele sale. Notabil, pe lângă  surse creștine, Sfântul Antim a făcut referire la filosofia clasică. Pe lângă opera sa literară, clericul a fost clăditorul mănăstirii Tuturor Sfinților din București, cunoscută în prezent ca mănăstirea Antim, în memoria sa. 

26 septembrie: Dreptul Ghideon

Opoziția deschisă față de stăpânirea otomană asupra Țării Românești l-a făcut un adversar al regimului fanariot. Noul domnitor, Nicolae Mavrocordat l-a încarcerat și, apoi, l-a exilat la Muntele Sinai. Pe când călătorea într-acolo, a fost capturat de otomani și asasinat undeva în Bulgaria de astăzi (trupul său a fost aruncat în Maritsa din Tundza). Se presupune că uciderea sa ar fi fost poruncită chiar de către Mavrocordat. 

În anul 1992, Sfântul Antim Ivireanul a fost canonizat de Biserica Ortodoxă Română, cu ziua sărbătoririi sale pe 27 septembrie. 

27 septembrie: Sfântul Mucenic Calistrat