6 februarie: Sfinții Cuvioși Varsanufie cel Mare și Ion din Gaza

 Cinstiți pe 6 februarie, Sfinții Cuvioși Varsanufie cel Mare și Ion din Gaza au trăit în secolul al VI-lea în decursul domniei împăratului Iustinian (483-565). Ei s-au dedicat ascetismului la mănăstirea lui Ava Seridus din Palestina, în apropiere de orașul Gaza. 

Sfântul Varsanufie  s-a născut în Egipt și și-a început din tinerețe traiul ascetic. Sosind la mănăstirea cenobitică a lui Ava Seridus, și-a clădit o mică chilie în afara mănăstirii, unde a trăit în singurătate. 

   

Mai târziu, Sfântul Ion, ucenicul Sfântului  Varsanufie, a locuit în această chilie timp de 18 ani până la moasrtea sa. Sfântul Ioan și-a imitat învățătorul în tăcere, fapte ascetice și virtute. Datorită darului său al clarviziunii, a fost cunoscut drept "Prorocul". 

După o vreme, Sfântul  Varsanufie și-a construit o altă chilie nu departe de mănăstire. La începutul solitudinii sale, mănăstirea i-a trimis numai trei pâini pe săptămână. Rămas aici 15 ani a fost implicat în lucru și fapte ascetice. 

Când patriarhul Eustochie al Ierusalimului a auzit despre viața ascetică a Sfântului  Varsanufie, această i s-a părut a fi incredibilă. A vrut să-l vadă pe Sfânt el însuși, așa că el și tovarășii lui au încercat să sape sub zid și să intre de dedesupt în chilia călugărului. Cei care au atentat să între acolo au fost aproape arși de flăcări ce s-au iscat brusc din chilie. 

În sihăstria sa, Sfântul  Varsanufie s-a devotat întru totul rugăciunii și a ajuns pe un înalt nivel al perfecționării spirituale. Există relatări din manuscrise despre viața, lucrările și abilitățile Sfinților  Varsanufie și Ioan. În perioada vieții Sfântului Paisie Velicicovschi (15 noiembrie), aceste manuscrise au fost traduse în română și slavonă. 

Scrierile despre Sfinții Varsanufie și Ioan arată clar gradul perfecționării lor morale, dragostea lor pentru oameni, dar conțin puține fapte despre viețile lor. Nu se știe cu exactitate când a murit Sfântul Varsanufie. Potrivit unor surse s-ar fi stins din viață în anul 563, iar potrivit altora înainte de anul 600. 

După ce și-a petrecut un timp îndelungat în singurătate, Sfântul Varsanufie a început să-i slujească pe alții, instruindu-i pe calea mântuirii, așa cum a atestat Ava Dorotei (5 iunie). 

Prin faptele de postire, păzire a inimii și rugă neîncetată, Sfântul Varsanufie a atins înălțimile umilinței, gândirii și iubirii. Domnul i-a dat darurile discernământului, clarviziunii și facerii de minuni. Prin puterea rugăciunilor sale, a fost în stare să elibereze sufletele oamenilor de păcate. Uneori, a luat asupra lui însuși păcatele altora. În numele Domnului, a înviat oameni, a alugat demoni și a vindecat boli incurabile. Chiar și numele Sfântului Varsanufie, când era invocat mintal, dădea ajutor celor care făceau apel la el. 

Prin rugăciunile Sfântului, Domnul a trimis ploaie peste pământ, retrăgându-și mânia asupra unor nenumărați oameni. Predicțiile Sfântului s-au adeverit întotdeauna. Astfel , el a prezis că un călugăr numit Eutimie cel Tăcut, va fi așezat cu el într-o singură groapă, lucru care s-a petrecut întocmai. 

Sfântul Ioan a prevăzut și a prezis multe lucruri, chiar și propria lui moarte la o săptămâna după cea a lui Ava Seridus. Ava Elian, tânărul egumen al mănăstirii, l-a rugat pe Ioan să rămână cu el încă două săptămâni, pentru a-l învăța regulamentul și cum să guverneze mănăstirea. Sfântul Ioan i-a îndeplinit cererea și a murit după două săptămâni. 

6 februarie: Sfântul Ierarh Fotie, Patriarhul Constantinopolului

Sfântul Varsanufie a supraviețuit ucenicului și prietenului său dar, după moartea Sfântului Ioan, s-a închis întru totul în tăcere. Acești doi asceți au lăsat în urmă o carte binefăcătoare pentru suflet, anume "Călăuzire către viața spirituală: Răspunsuri la întrebările ucenicilor". Această carte a fost cunoscută de mulți sfinți care au trăit mai târziu, așa cum este atestat și în scrierile Sfântului Teodor Studitul (11 noiembrie și 26 ianuarie). 

6 februarie: Sfântul Ierarh Vucol, Episcopul Smirnei