Ce este briciul lui Occam?

 Briciul lui Occam reprezintă un principiu formulat de filosoful scolastic William de Ocham (1285–1347/49) potrivit căruia "pluralitas non est ponenda sine necessitate", adică "pluralitatea nu trebuie să fie afirmată fără necesitate". 

Principiul dă întâietate simplității: din două teorii concurente, este de preferat cea care oferă cea mai simplă explicație a unei entități. Principiul este exprimat, de asemeni, drept "Entitățile nu trebuie să fie multiplicate dincolo de necesitate".       

                       

Principiul a fost, de fapt, invocat înainte de Ockham de către Durandus de Saint-Pourçain, un teolog și filosof dominican francez cu o ortodoxie dubioasă, care l-a folosit pentru a explica că abstracția este înțelegerea unei entități reale, precum o specie cognitivă aristoteliană, un intelect activ sau o dispoziție, toate acestea el respingându-le ca fiind nenecesare. Totodată, în știință, Nicole d’Oresme, un fizician francez din secolul al XIV-lea, a invocat legea economiei, așa cum a făcut-o Galileo mai târziu, în apărarea celei mai simple ipoteze despre ceruri. Ulterior, alți oameni de știință au afirmat legi și principii simplificatoare similare. 

Okham, totuși, a menționat principiul atât de frecvent și l-a folosit atât de eficient încât a fost numit "briciul lui Occam (sau "briciul lui Okcham"). L-a utilizat, de exemplu, pentru a se dispensa de relații, pe care le-a considerat a fi cu nimic distincte de fundația lor în lucruri; pentru cauzalitatea eficientă, pe care el a tins să o vadă doar o succesiune regulată; pentru mișcare, care nu este decât reapariția unui lucru în locuri diferite; pentru puteri psihologice distincte pentru fiecare fel al simțului; și pentru prezența ideilor în mintea Creatorului, care nu sunt altceva decât înseși creaturile. 

Cele trei maimuțe înțelepte - Simbol și semnificație