Mitul lui Merlin, vrăjitorul regelui Arthur

 În legende despre regele Arthur, acesta avea la îndemână sprijinul și sfatul unui puternic vrăjitor pe nume Merlin. Magicianul a aranjat nașterea lui Arthur și multe aspecte din viața sa, așa cum se poate constata în numeroase legende arthuriene. 

Merlin: Origini și surse

Personajul Merlic pare să fie bazat pe un magician pe nume Myrddin, care a apărut în mitologia precreștină a celților. Scrierile lui Nennius, un povestitor galez din preajma anilor 800, includ povești despre un tânăr magician, Ambrosius, care a devenit sfătuitor al lui Vortigen, un rege legendar din Britania timpurie.      

                                   

Cu circa 300 de ani mai devreme, cronicarul britanic Geoffrey de Monmouth, a spus o poveste mai elaborată despre acest magician în lucrarea sa "Istoria regilor britanici" (1136). În această relatare, un vrăjitor numit Merlin Ambrosius a servit ca sfătuitor al regelui britanic Uther Pendagron și, apoi, al fiului lui, Arthur. Geoffrey de Monmouth a scris, de asemeni, o lucrare despre Merlin, folosind extrase din legendele despre "omul sălbatic din păduri" cu puteri magice și de clarviziune. 

Unele legende timpurii au pretins că Merlin a fost fiul unui demon și al unei femei umane. Numai pe jumătate om, Merlin a fost misterios și imprevizibil, uneori ajutând ființele umane și, alteori, preschimbandu-și forma și petrecând lungi perioade ca o pasăre, un nor sau altceva. Totodată, el seducea femei. Totuși, prin anii 1200, influențele creștinismului au remodelat legendele arthuriene, și Merlin a devenit un personaj mai respectabil, un bătrân înțelept care furniza călăuzire spirituală și magie. 

Viața și faptele lui Merlin

În legenda lui Vortigern, regele încerca să clădească un templu pe câmpia Salisbury, dar acesta de dărâma într-una. Băiatul Ambrosius i-a spus regelui despre o viziune a să, în care văzuse un dragon roșu și un dragon alb luptându-se într-o baltă de sub fundația templului. Pornind de aici, el a prezis că dragonul roșu al Wales (regele Vortigern) va fi învins de dragonul alb al Britaniei (regele Uther Pendagron), ceea ce s-a și întâmplat mai târziu. Apoi, magicianul a construit el însuși  templul, folosindu-și magia pentru a aduce pietre rezistente din Islanda și a le aranja pe câmpie într-o singură noapte. Conform legendei, așa s-a clădit Stonehenge. 

Merlin Ambrosius a devenit aliatul lui Uther și și-a utilizat magia pentru ca Uther să poată petrece o noapte cu soția altui rege. Copilul născut din această relație a fost Arthur. Merlin a anticipat că el va fi un mare rege care, într-o zi, va uni întreaga Britanie. 

Însărcinat cu creșterea lui Arthur, Merlin a pregătit băiatul pentru domnie. În unele relatări se spune că vrăjitorul a creat sabia magică Excalibur care a dovedit tuturor că Arthur era regele legitim. Potrivit altei povești, tot Merlin ar fi făcut Masa Rotundă în jurul căreia stăteau cavalerii lui Arthur. El l-a îndrumat pe Arthur în multe privințe. Totuși, nici măcar Merlin nu a putut să împiedice destrămarea tovărășiei cavalerilor și căderea lui Arthur de la putere, așa cum sunt povestite în toate legendele arthuriene. 

Relatările despre soarta lui Merlin sunt variate. Unele spun că și-ar fi pierdut mințile după înfrângerea lui Arthur și ar fi rătăcit prin păduri. Cele mai multe versiuni ale poveștii magicianului se sfârșesc, totuși, cu acesta fiind tras pe sfoară de o vrăjitoare numită Nimue (sau Doamna Lacului), de care se îndrăgostise. Lui Nimue nu-i păsa de fapt de Merlin, dar voia să afle secretele puterii sale. Când i-au fost dezvăluite destule, ea l-a închis într-o peșteră subterană din care nu a mai putut scăpa vreodată. 

Mitul despre regele Arthur