De ce ma mint oamenii?

De ce ne mint oamenii? De te minte iubitul, iubita, prietenul, prietena sau chiar unul dintre parinti? De ce chiar unele persoane apropiate ne mint si incearca sa ne mentina inima, sufletul sau gandul intr-o iluzie, poate binefacatoare pentru noi, poate nu, pana cand, inevitabil, descoperim adevarul? Fiecare dintre noi s-a vazut nevoit sa minta, si, chiar daca dupa aceea s-a simtit vinovat pentru lucrul asta, timpul a dat o mana de ajutor in indepartarea sentimentului vinovatiei si ascunderii fata de noi insine a unei greseli morale (desigur, este vorba despre acei dintre noi care mai au macar o ramasita de constiinta, capabila sa le aduca un repros atunci cand fac ceva rau). Ce ne incurajeaza sa punem falsitatea inaintea adevarului? Se spune ca imprejurarile vitrege conditioneaza adeseori oamenii sa minta. De cele mai multe ori, cineva spune o minciuna pentru a-si proteja interesele, dar exista semeni ai nostri care gasesc o mare satisfactie in a-i amagi pe cei prea naivi ori increzatori intr-o prietenie, iubire, ori relatie sociala. Unele studii sociale dezvaluie ca circa 12% dintre oameni au marturisit ca au mintit pana acum (eu cred ca procentul mincinosilor se apropie de 99%). Potrivit altor sondaje de opinie, cel putin adolescentii au recunoscut intr-o proportie covarsitoare de 83% ca si-au mintit cu nerusinare parintii.
Asadar, de ne mint oamenii, mai ales cei pe care ii consideram a fi apropiati noua sau care credem ca ne iubesc? De ce mintim?

- Frica ca li (ni) s-ar putea  intampla ceva rau (din punctul lor de vedere). Aici putem include autoapararea fata de o reala ori inchipuita agresiune fizica ori mentala.

- Teama fata de un conflict, o cearta sau o discutie in contradictoriu.

- Frica de pedeapsa. Acest lucru se petrece mai ales in copilarie, dar si in adolescenta, atunci cand adultilor in devenire li se pare sau stiu sigur ca au trecut peste niste bariere, peste niste interdictii impuse de parinti sau chiar de lege. De cate ori ti-ai dat sema de unul singur ca ai gresit, si ai vrut sa stergi cu buretele unele fapte atat fata de tine, cat si fata de parintii tai?

- Teama de respingere. Mai ales intr-o relatie de cuplu sau de dragoste, se intampla adeseori sa minti pentru ca ai impresia ca adevarul ti-ar stirbi respectul sau afectiunea partenerului. De obicei, incercam sa ne aratam persoanelor la care tinem drept imaculati, superdotati ori mai mult decat perfecti!

- Frica de a nu pierde. Este vorba de teama de a nu pierde ceva important din punct de vedere material sau chiar social. Lacomia sau aspiratia de a ne mentine o (artificiala) pozitie sociala ne impiedica sa spunem adevarul. De multe ori mintim pentru a ne arata intr-o lumina cat mai favorabila unor oameni pe care ii vrem sa fie alaturi de noi. De cate ori ne mintim pe noi insine (subconstient) pentru ca minciunile spuse altora sa para mai credibile?

- Dorinta de a obtine un avantaj. O justificare a minciunii fata de noi insine astfel incat sa obtinem un pret mai mic la piata, intr-o negociere de afaceri sau chiar intr-o legatura amoroasa (desigur, este vorba aici despre un pret mai mic al increderii persoanei la care aspiram).

- Nazuinta de a castiga mai multa incredere in noi insine. Putini dintre noi rezista tentatiei de a se lauda cu lucruri care nu le-au facut, numai si numai pentru a pretinde ca sunt deasupra muritorilor de rand. Asa ceva se intampla cu precadere la inceputul unei povesti de dragoste sau la un interviu pentru o slujba.

- Incercarea de a-i ajuta pe altii. Da, asta este o justificare aproape indreptatita. Intr-un caz extrem , cum poti sa ii marturisesti unui om drag ca mai are putin de trait? Uneori, trebuie sa le ascunzi (dar numai pentru o vreme) oamenilor apropiati un adevar, pentru a-i proteja. Cu toate acestea, diferenta intre a-i minti cu nerusinare si a-i pune la adapost de niste lucruri carora nu cum sa le faca fata este foarte, foarte mica! Riscam sa le pierdem increderea si nu numai!

Culmea este ca minciuna a devenit acceptata si chiar apreciata de societate! Cate "voci" sau publicatii politice mint fara perdea pentru a sustine interese straine natiunii si, mai mult decat atat, reusesc sa fie credibile pentru o parte a societatii? Este o marsavie sa profiti de lipsa de cultura sau credulitatea cuiva, dar in politica, dragoste, fotbal (si nu numai) scopul scuza mijloacele. Oare?

P.S. Nimic nu este intamplator pe blogul Dianei! Tocmai am fost ranita de o mare si indelungata minciuna din partea cuiva in care aveam deplina incredere! Aveti grija cui va incredintati gandurile, inima si sufletul!


Copyright © diane.ro. 2012

Articole din acelasi domeniu in blogul Dianei:

Minciuna e data de gol de muschii fetei

Demascarea mincinosilor - Semne ca cineva te minte

De ce mint barbatii? De ce mint femeile?
De ce ma mint oamenii? De ce ma mint oamenii? Reviewed by Diana Popescu on septembrie 05, 2012 Rating: 5

4 comentarii:

  1. Imi pare rau pentru experienta neplacuta!Eu am lasat pe cineva sa ma minta si in ochii meu , minciuna lui era semn de romantism ...

    Vreau sa te intreb daca realizezi si astrograme natale .Multa bafta , Cristina

    RăspundețiȘtergere
  2. Si totusi, eu am avut atata tarie incat sa ii spun personal tatalui meu ca tocmai fusese diagnosticat cu cancer...n-am mai spus si ca urma sa mai aiba putin de trait, era prea dureros, desi toti cei de fata am concluzionat singuri asta. A fost un moment extrem de dureros dar n-am putut nici macar aici sa mint, am considerat ca este dreptul lui sa stie adevarul si sa aleaga ce vrea sa faca (vreo anumita schema de tratament alopata sau naturista sau niciuna). Noroc ca tata a fost un om cu un psihic extraordinar...chiar si in fata acestei vesti.

    RăspundețiȘtergere
  3. Mama mea minte des. Ma minte dar nu recunoaste spune ca nu spune adevarul dar tot minciuna e. Minte in lucruri mici, fara importanta, dar cum sa mai ai incredere in cele mari daca minte in orice? Lucrurile mari le neaga, le intoarce numai sa ii fie bine ei si partenerului ei si sa ii faca rau altuia. PACAT!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Uneori trebuie, din pacate, sa te obisnuiesti ca unii oameni apropiati te mint nu numai pe tine, ci se mint si pe ei insisi. Daca poti, trebuie sa ii iubesti pe mai departe, dar sa nu te mai increzi in ei. Da, e PACAT!

      Ștergere

Un produs Blogger.