Plictisit de moarte: Poveste cu tâlc

Există o poveste cu tâlc pe care am auzit-o de multe ori, despre un tânăr care a murit și a ajuns apoi într-un loc minunat, unde avea la dispoziție tot confortul și toată frumusețea la care visase vreodată.

O ființă eterică, îmbrăcată în alb, a venit la el și i-a zis, "Ai dreptul, libertatea să te bucuri de orice dorești!"

Încântat, tânărul s-a înfruptat din plăceri la care nu crezuse nicicând că va acces.

Cu toate astea, după o vreme, a căutat ființa înveștmântată în alb. 
Plictisit de moarte: Poveste cu tâlc

I-a mărturisit că se răsfățase în tot ce își dorise și că avea nevoie să muncească cât de cât pentru a se simți cumva de folos.

"Acesta este singurul lucru pe care nu ți-l pot dărui", i-a răspuns făptura eterică.

"Dar în felul asta îmi voi petrece o eternitate plictisit de moarte!", a exclamat tânărul. "M-ai degrabă m-aș duce în iad!"

"Păi, unde credeai că te afli?"

Îmi place această poveste întrucât ne amintește că oricât de mult am năzui să avem vacanțe nesfârșite, un timp liber nelimitat, avem nevoie de muncă pentru a ne stimula mintea, a ne ține ocupați, și a ne da un sens, o semnificație vieții.

Chiar și în Biblie, în relatarea despre grădina din Eden, un loc cât se poate de idilic, se spune, "Domnul Dumnezeu a luat pe om şi l-a aşezat în grădina Edenului ca s-o lucreze şi s-o păzească" (Geneza 2:15).

Orbul cu un felinar: Poveste cu tâlc
Plictisit de moarte: Poveste cu tâlc Plictisit de moarte: Poveste cu tâlc Reviewed by Diana Popescu on iunie 02, 2020 Rating: 5

Niciun comentariu:

Un produs Blogger.