Noaptea: Simbol și semnificație

 Noaptea (În limba greacă, "nyx", în limba latină, "nox") nu a fost mereu văzută ca , pur și simplu, absența luminii solare, fiind mai degrabă asociată simbolic cu întunericul misterios și protecția pământului matern. 

Mitologia grecească a avut o perspectivă ambivalentă despre noapte. În una din manifestările sale, era marea zeiță Nyx, într-o robă magică, împânzită cu stele. În decursul zilei, ea stătea într-o peșteră din vestul îndepărtat, până când venea timpul să iasă din această și să străbată cerurile în carul ei tras de cai negri. Nyx era portretizata și cu aripi negre.      

                               

În imaginea poetică a lui Eschil, luna era ochiul negrei nopți. Ca aducătoare a somnului și eliberării de griji, ea purta numele de Euphrosyne sau Euphrone. Fiul său era Hypnos ("visul"). 

Myx era mama somnului, visurilor, plăcerilor erotice dar și a morții. Înfățișarea sa stranie a făcut-o și mama unor copii fatali ca Moros ("osânda"), zeiței răzbunări Nemesis și Parcelor în latină (Moire în grecește). 

Zeița pe care romanii o numeau Nox a apărut în mitologie ca o zeiță a Haosului, născută împreună cu Erebos ("întuneric"), Gaea ("pământ"), Eros și Tartarus. 

A conceput împreună cu fratele ei, Erebos, pe Ether și Hemera ("ziua"). Când Hemera se retrăgea în sălașul său nocturn, Nyx iși incepea voiajul peste pământ. 

Nu a existat vreun cult al lui Nyx dar, totuși, Zeus (Jupiter) se spunea că era înfricoșat de aceasta.   

În numeroase culturi, ritualuri onorând pe cei morți sau însuși pământul, noaptea a fost celebrată în creștinismul timpuriu, în primul rând din necesitatea de a se menține secrete adunările creștine. 

Mai târziu, s-a zis că vrăjitoarele se dedicau unor orgii nocturne (noaptea Velpurgei). 

Pentru romano-catolici, slujba priveghiului de noapte de Paște este un eveniment important în anul liturgic, prin binecuvântarea focului, aprinderea lumânărilor de Paști și binecuvântarea apei folosite pentru sacramentul botezului. 

În Alpi, au existat legende despre o rasă fantomatică de spirite care bântuiau noaptea, speriindu-i pe oamenii care erau în afara caselor lor în vremea nopții. 

Întunericul: Simbol și semnificație