Mitul despre Robin Hood

 Robin Hood a fost legendarul bandit, haiduc, care fura de la bogați pentru a-i ajuta pe cei săraci. Poveștile despre Robin Hood au fost pe placul oamenilor obișnuiți, de rând, întrucât el se împotrivea celor de la putere și, adeseori, îi păcălea. Mai mult decât atât, traiul său în pădure (vânând și petrecând cu tovarășîi săi nelegiuiți, și venind în sprijinul celor sărmani) părea să fie o mare și nobilă aventură. 

Surse timpurii despre Robin Hood

Cea mai veche menționare cunoscută a lui Robin Hood apare în lucrarea "Piers Ploman" ("Viziunea lui Piers Plowman") din 1377, a lui William Langland, în care un personaj spunea că știe "rimele lui Robin Hood". Aceasta și alte referințe de la finele anilor 1300 sugerează că Robin Hood a ajuns să fie o legendă populară în acea vreme.      

                         

O sursă a acestei legende poate fi vechiul obicei francez de celebrare a zilei de 1 mai. Un personaj numit "Robin des Bois" sau "Robin al pădurii" a fost asociat cu acest festival al primăverii și se poate să fi fost transpus în Anglia, odată cu anii 1400, fiind înfățișat ca un "rege" al sărbătorii numite Robin Hood. 

O culegere de balade despre nelegiuitul Robin Hood, "A Lytell Geste of Robin Hode", a fost publicată în Anglia în preajma anului 1489. Din aceasta și din alte surse, învățațîi au concluzionat că Robin a fost asociat originar cu mai multe locuri din Anglia. Unul a fost Barnsdale, în districtul nordic Yorkshiare. Altul a fost pădurea Sherwood din Nottinghamshire, unde principalul său oponent a fost răul și opresivul șerif de Nottingham. Tovarășii lui Robin i-au inclus pe Little John (Micul John), Allan-a-Dale, Much și Will Scarlet. 

Baladele despre Robin Hood reflectă nemulțumirea oamenilor de rând față de condițiile politice din Anglia medievală. Aceștia era în special supărați de noile legi care îi împiedicau să vâneze liberi în păduri care ajunseseră să fie clamate ca proprietăți ale regilor și nobililor. În perioada în care baladele lui Robin Hood au devenit mai întâi populare, s-au petrecut tulburări sociale și revolte în întreaga Anglie. Acestea au culminat într-un eveniment numit Revolta țăranilor din 1381. 

Versiuni mai târzii ale legendei lui Robin Hood

Prin anii 1500, variante mai elaborate ale legendei au început să apară. Unele dintre ele sugerau că Robin fusese un nobil căzut în dizgrație și se dusese în păduri pentru a trăi cu tâlhării. Robin, de asemeni, își aflase o iubită pe nume Marian și pe al său companion, un călugăr numit Tuck. Aventurile lui au fost legate de atunci de pădurea Sherwood. 

Începând cu anii 1700, variați învățați au încercat să-l coreleze pe Robin Hood cu un personaj real, fie un nobil, fie un nelegiuit. Însă, nici una din teoriile lor nu a rezistat unei examinări detaliate. Robin a fost, probabil, o creație imaginară. 

Totodată, în această perioadă, Robin Hood a ajuns să fie conectat cu domnia regelui Richard I "Inimă de Leu", care a murit în 1189, și cu regele John, care a decedat în 1216. Totuși, baladele medievale originare nu conțîn referințe la acești regi sau la un timp anume în care să se presupună că a trăit Robin. 

Versiuni mai târzii ale legendei lui Robin Hood au pus accent pe noblețea lui Robin și povestea sa de dragoste cu Marian, mai curând decât pe tensiunea socială ce a fost prezentă în balade timpurii. Robin Hood a inspirat multe cărți și romane de-a lungul secolelor, a fost subiectul unor numeroase opere și, în vremea modernă, a unor numeroase filme. 

Povestea lui Robin Hood

Una din baladele medievale despre Robin Hood l-a implicat pe Sir Guy de Gisborne. Robin și camaradul său, Micul John, s-au certat și s-au despărțit. Pe când Micul John era pe cont propriu, șeriful de Nottingham l-a capturat și l-a legat de un copac. Robin s-a grăbit să ajungă la Sir Guy, care jurase să omoare nelegiuitul. Când aceștia și-au descoperit identitatea unuia altuia, și-au scos săbiile din teci și s-au luptat. Robin l-a ucis pe Sir Guy și s-a îmbrăcat cu straiele sale. 

Deghizat ca Sir Guy, Robin l-a convins pe șerif să-l lase să-l dea pieirii pe Micul John, care era încă legat de copac. Dar, în loc să-l omoare, Robin l-a eliberat și cei doi au fugit de oamenii șerifului. 

O altă veche poveste, cunoscută ca "Robin Hood și călugărul", începe, de asemeni, cu o neînțelegere între Robin și John. Robin s-a dus la Nottingham pentru o slujbă de la biserica, însă un călugăr l-a recunoscut și a dat alarma. Robin a ucis 12 oamni înainte de a fi prins. Când vestea despre capturarea lui a ajuns la camarazii săi din pădure, aceștia au făcut un plan de salvare. În vreme ce călugărul se ducea să-i spună regelui despre prinderea lui Robin, Micul John și Much l-au interceptat și l-au decapitat. Deghizați, John și Much au vizitat regele la Londra și, apoi, s-au întors la Nottingham cu sigiliul regal. Șeriful, fără a-i recunoaște, a întâmpinat cei doi oameni și i-a invitat la un ospăț. În acea noapte, Micul John și Much l-au omorât pe temnicerul lui Robin și l-au eliberat pe Hood. Când șeriful și-a dat seama ce se petrecuse, cei trei erau deja în siguranță în pădurea Sherwwod. 

Moartea lui Robin Hood

Legenda spune că Robin Hood a fost rănit într-o luptă și a fugit spre o mănăstire. Conducătoarea măicuțelor de acolo era vara sa, și el a rugat-o să-i dea ajutor. Aceasta i-a făcut o tăietură, astfel încât sângele să poată curge din vena sa, o practică medicală obișnuită pe atunci. Fără ca Robin să știe, ea îi era inamică. L-a lăsat fără a-i lega înapoi vena, și el a zăcut sângerând într-o odaie încuiată. Slăbit foarte mult, Robin a suflat slab de trei ori din cornul său. Prietenii săi din pădure au auzit apelul său de ajutor și au sosit la mănăstire, prea târziu totuși pentru a mai putea face vreo ceva pentru el. Robin Hood a tras o ultimă săgeată și amicii lui l-au îngropat în locul unde aceasta se infipsese în pământ. 

De-a lungul timpului, a fost consolidată imaginea lui Robin ca un înșelător isteț și plin de veselie. Poveștile în care el apărea ca un tâlhar la drumul mare și ca un ucigaș au fost uitate sau rescrise. 

Wilhelm Tell: Simbol și semnificație