Superstiții despre frasin

 Frasinul a fost considerat dintotdeauna un copac magic și a avut astfel un rol important în mitologiile grecilor, romanilor și nordicilor.                     

În mitologia nordică, Yggdrasil, Copacul Lumii, care făcea legătură dintre ceruri și iad, este un frasin mereu verde. Rădăcinile acestuia se află în lumea subpământeană, truchiul pe pământ și ramurile sale în rai. Frunzele sale sunt norii de pe cer, iar fructele sale sunt stelele. Odin se spânzurase de un frasin pentru a câștiga iluminarea și cunoașterea runelor.         

              

Superstiții despre frasin  

Păstorii străvechi purtau toiege făcute din frasin și, chiar și în zilele noastre, frasinul este cel mai utilizat lemn pentru confecționare de bastoane. Cu secole în urmă, moașele din Scoția hrăneau copiii nou născuți cu o picătură de sevă de frasin pentru a-i proteja contra vrăjitoriei. Există și credința că o ramură de frasin amplasată sub pătuțul unui prunc oprea zânele să fure copilul.                      

Oamenii credeau că șerpii și alte animale veninoase nu ascundeau sub arborii de frasin, și, totodată, purtau amulete din frasin pentru a bloca vrajitoriile și blestemele. Un "frasin egal" era în Anglia o crenguță de frasin cu număr par de frunze. Se recomandă să fie purtată la butonieră ori într-o pălărie.

La români, în prima vineri de după Paște, oamenii mergeu în pădure și se culcau sub frasini, astfel încât să-și viseze leacul bolilor. De asemeni, se recomanda ca floarea numită frăsinică, utilizată pentru combaterea demonilor, să fie culeasă înainte de răsăritul soarelui. Pentru vindecarea rănii produse de mușcătura unui câine turbat, în ziua de Rusalii se adunau de pe frasini gândaci de turbă, care era puși și lăsați într-o sticluță cu apă până când se topeau întru totul. Spălarea repetată cu lichidul rezultat astfel asigura vindecarea rănii. 

Pe de altă parte, cuvântul englezesc  "ash" ("frasin") a fost folosit din timpuri imemoriale pentru a desemna "suliță". 

Frasinul este unul dintre arborii sacri din religia Wicca, fiind menționat în binecuvântarea "prin stejar, frasin și ghimpe". 

Dacă primăvara, stejarii înfrunzeau înaintea frasinilor, acesta era semnul unei veri frumoase. În 1648, semințele înaripate ale frasinului nu au apărut deloc și, în anul următor a fost executat Charles I. În consecință, aceste fenomen natural a devenit semnul morții unei persoane importante. 

Frunzele perfect simetrice de frasin erau purtate ca talismane ale norocului. Dacă o tânără femeie dormea cu o ramură de frasin sub perna sa, își putea visa viitorul soț. Într-o superstiție asemănătoare, aceasta putea pune o rămurică de frasin în pantoful ei stâng, în mănușa sa stângă sau la piept. Se credea că astfel ea se va mărită cu primul holtei pe care urma să-l întâlnească. De asemeni, exista obiceiul ca o fată să ia o crenguță cu un număr par de frunze (dacă avea norocul să găsească așa ceva) și să spună cu glas tare următoarele cuvinte:

"Frasin par, te culeg.

Te pun la piept,

Sperând că în noaptea asta îmi voi zări dragostea adevărată, 

Nu în haina sa, nu în straiele lui cele mai bune, 

Ci în hainele pe care le poartă zi de zi". 

Surse:

- Richard Webster: The Encyclopedia of Superstitions

- Edwin Radford, Mona A. Radford: Encyclopedia of Superstitions

- Fiske: Myths and Myth-makers: Old Tales and Superstitions Interpreted by Comparative Mythology

- Antoaneta Olteanu: Calendarele Poporului Român

Simbolurile crestine ale plantelor si copacilor