joi, 29 ianuarie 2015

Aspecte astrologice in horoscopul martie 2015

In horoscopul martie 2015, Mercur in Pesti ne indreapta spre lumea imaginatiei, intuitiei si comunicarii cu noi insine, Venus in Taur ne confera senzualitate, prudenta si chiar posesivitate in dragoste, in vreme ce Soarele in Berbec ne insufla spontaneitate, cutezanta si dorinta de a reusi cu orice pret. Tranzitul lui Mercur in Berbec si cel al lui Marte in Taur de la finalul lunii martie aduc in prim plan o confruntare intre impulsivitate si perseverenta ce se va manifesta indeosebi in aprilie 2015.

Astrologie horoscop martie 2015
Astrologie horoscop martie 2015
- 1 martie 2015 - Mercur (in Varsator) in sextil cu Uranus (in Berbec)

- 1 martie 2015 - Opozitie intre Mercur (in Varsator) si Jupiter (in Leu)

- 3 martie 2015 - Jupiter (in Leu) in trigon cu Uranus (in Berbec)

- 4 martie 2015 - Venus (in Berbec) in trigon cu Jupiter (in Leu)

- 4 martie 2015 - Conjunctie a lui Venus (in Berbec) cu Uranus (in Berbec)

- 5 martie 2015 - Venus (in Berbec) in cuadrat cu Pluton (in Capricorn)

- 6 martie 2015 - Soarele (in Varsator) in sextil cu Pluton (in Capricorn)

- 10 martie 2015 - Trigon intre Marte (in Berbec) si Jupiter (in Leu)

- 11 martie 2015 - Marte (in Berbec) in conjunctie cu Uranus (in Berbec)

- 12 martie 2015 - Cuadrat al lui Marte (in Berbec) cu Pluton (in Capricorn)

- 13 martie 2015 - Mercur intra in Pesti

Mitul Varsatorului si constelatia Varsatorului

Mitul ascuns in spatele constelatiei Varsatorului (si a zodiei cu acelasi nume), infatisata pe hartile ceresti asemeni unui tanar turnand apa (potrivit lui Ovidiu, in "Fasti," un amestec de apa si nectar, bautura zeilor) dintr-un ulcior sau o amfora este asociat cu Ganymede, Deucalion si Cecrops.

Mitul Varsatorului


Varsatorul, mit si constelatie
Varsatorul, mit si constelatie
Potrivit celei mai populare interpretari, Varsatorul este identificat cu Ganymede ori Ganymedes, despre care se spunea ca ar fi fost cel mai frumos baiat dintre muritori. El era fiul regelui Tros, care a dat Troiei numele sau. Intr-o zi, in vreme ce veghea asupra turmei de oi a tatalui sau pe muntele Ida, Zeus l-a zarit si s-a indragostit de el, asa ca s-a coborat din vazduh sub forma unui vultur, l-a prins pe baiat in gheare si l-a ridicat pana la Olimp (sau, intr-o alta varianta a mitului, Zeus ar fi trimis un vultur pentru a face acest lucru). Oricum, acel vultur este prezent si el pe bolta cereasca in constelatia Aquila, situata in vecinatatea celei a Varsatorului. Intr-o alta versiune a legendei, pentru Ganymede s-ar fi luptat doua admiratoare infocate. Infruntarea ar fi fost castigata de Eos, zeita zorilor, care l-ar fi luat cu ea in Olimp, Ganymede fiind apoi rapit de atotputernicul Zeus.

miercuri, 28 ianuarie 2015

Mitul Andromedei si constelatia Andromeda

Povestea Andromedei si a lui Perseus este unul din cele mai cunoscute si mai impresionate mituri grecesti, fiind totodata, potrivit unora, la originea legendei luptei Sfantului Gheorghe cu balaurul. Nu intamplator, ambele personaje ale acestui mit au fost imortalizate pe bolta cereasca sub forma unor constelatii.

Mitul Andromedei


Mit Andromeda
Andromeda, mit si constelatie
Frumoasa Andromeda era fiica slabului rege Cepheus al Etiopiei si al vanitoasei regine Cassiopeia. Nenorocirea ei a inceput in ziua in care mama sa a ridicat-o in slavi, pretinzand ca era mai frumoasa chiar si decat nereidele, nimfe ale marii vestite pentru farmecul lor. Nereidele s-a simtit jignite si si-au spus ca vanitatea reginei Cassiopeia ajunsese prea departe, asa ca i-au cerut lui Poseidon, zeul marii si frate al lui Zeus, sa ii dea o lectia. Poseidon l-a trimis pe Cetus, un urias monstru marin sa faca ravagii pe coastele regatului lui Cepheus. Innegurat de pagubele produse si impins de la spate de supusii sai care ii careau sa faca ceva pentru a pune capat prapadului, Cepheus a apelat la Oracolul lui Apollo (intr- alta varianta a mitului, Oracolul lui Ammon din oaza Siwah a desertului de vest al Egiptului) pentru a gasi indrumare. I s-a spus ca singura cale de a linisti monstrul era i-o ofere drept ofranda pe fiica sa virgina.

In acest fel, nevinovata Andromeda a ajuns sa fie dezbracata si inlantuita pe o stanca din mare pentru a ispasi pacatele mamei sale, care o privea de pe tarm cuprinsa de remuscari. Se zice ca locul acestei scene a fost coasta mediteraneana de la Jaffa, orasul Tel-Avis de astazi. In timp ce Andromeda, cu fata albita de spaima si plangandu-si amarnic soarta,  era maturata de valuri, s-a intamplat sa treaca pe acolo eroul Perseus, dupa ce tocmai o decapitase pe Medusa. Inima lui a fost induiosata la vederea frumoasei fete ajunse la impas. Poetul Ovidiu povesteste in opera sa "Metamorfozele" ca, la inceput, Perseus a confundat-o pe Andromeda cu o statuie din marmura. Numai vantul ce ii flutura prin par si lacrimile calde de pe obrazul ei aratau ca era, totusi, o fiinta umana. Perseus a intrebat-o care ii este numele si de ce fusese inlantuita acolo. Timida, cu un caracter diferit de cel al mamei sale, Andromeda nu dat initial nici un raspuns. Cu toate ca o astepta o moarte groaznica intre falcile monstrului, si-ar fi ascuns rusinata fata in palme daca bratele nu i-ar fi fost prinse de stanca.

Perseus a insistat cu intrebarile sale si, in cele din urma, temandu-se ca tacerea ei va fi interpretata drept o dovada de vinovatie, fata i-a spus erolui povestea sa dar, la un moment dat, a inceput sa strige, plina de teroare, intrucat zarise monstrul care isi facea drum, cu rapiditate, prin valurile inspumate, catre ea.

Sub pavaza invizibilitatii conferite de casca lui Hades, Perseus s-a repezit spre ape, a ucis monstrul cu sabia sa de diamant si a eliberat-o pe fata inlacrimata in aplauzele celor care urmarisera totul, cerand-o apoi de nevasta. Eroul s-a casatorit cu Andromeda in ciuda faptului ca ea fusese promisa drept soata unchiului ei, Phineus. La nunta, a avut loc o cearta intre cei doi rivali, iar Phineus a fost transformat intr-o stanca la vederea capului Medusei.