luni, 19 iulie 2010

Sfântul Ilie în superstiții, tradiții și obiceiuri

Sărbătorit în ziua de 20 iulie a fiecărui an, Sfântul Ilie a devenit în mitologia populară un personaj aparte, cu o poveste diferită de cea propavaduita de creştinism. Un muritor bun la suflet, dar iute din fire, Ilie a fost ispitit de diavol să îşi ucidă părinţii sau în alte variante, surorile ori intreagă familie.
Pentru a-şi ispăşi păcatul de moarte, Ilie s-a supus la felurite cazne, ferecându-se vreme de 40 de ani într-un bordei sau beci, mergând în genunchi pentru a căra apă cu gura şi a uda un lemn putred sau aruncându-se în flăcările unui rug, alcătuit din lemne strânse din pădure timp de 9 ani.


Împăcat de pocăinţa şi durerea lui Ilie, Dumnezeu l-a ridicat la ceruri, l-a aşezat printre sfinţi şi i-a dăruit un car de foc tras de 2 sau 4 cai înaripaţi şi un bici de foc cu care să facă prăpăd printre draci.

Împins de o ură năvalnică faţă de creaturile întunericului care îl amăgiseră să îşi omoare rudele şi stăpânit de o uriaşă putere, Sfântul Ilie a devenit în curând spaima toturor diavolilor. Atât de mare era puterea lui încât, atunci când o cohorta de draci a început să ridice un turn cu care să ajungă la cer şi să îl dea jos de pe tron pe Dumnezeu, acesta l-a chemat în ajutor pe Sfântul Ilie, poruncindu-i: "Mergi cu tunul de trânteşte pe draci la pământ!".
Înverşunarea Sfântului Ilie era atât de mare încât distrugea toţii diavolii care îi ieşeau în cale, neascultând vorba lui Dumnezeu de a mai lasă "câţiva de sămânţă", pentru păcatele oamenilor. Neascultarea, dar mai ales forţa titanică a sfântului, care despica cerul şi pământul, stârpea femeile şi animalele şi zguduia însăşi tronul celui de sus, și a făcut ca Dumnezeu sau Maica Domnului să îi paralizeze o parte a trupului, lăsându-l ciung de mâna dreapta, olog de piciorul drept, asurzindu-i o ureche şi ologindu-i un ochi.

Superstiţii şi credinţe populare despre Sfântul Ilie 

Atunci când tună sau fulgeră, Sfântul Ilie a mai omorât un drac.

Tunetul este de fapt zgomotul făcut de carul Sfântului Ilie atunci când se hurducăie prin ceruri.


Trăsnetul este sunetul făcut de biciul de foc al Sfântului Ilie, atunci când îi doboară pe draci.

Dacă sunt tunete de Sfântul Ilie, alunele şi merele vor fi viermănoase.

Dacă plouă de Sfântul Ilie , ploaia nu va înceta vreme de 20 de zile.

Dacă în ziua de 20 iulie este furtună, geamurile şi uşile casei trebuie să fie bine închise, pentru a nu intră în casă vreun drac fugărit de Sfântul Ilie.

Pe vreme de furtună, nu este bine să îţi găseşti adăpost sub un carpen, întrucât în acest copac preferă să se ascundă dracii înfricoşaţi de Sfântul Ilie.

Nu este bine să porneşti la drum în ziua de Sfântul Ilie.

Atunci când tună, oamenii trebuie să îşi facă cruce, întrucât Dumnezeu i-a poruncit Sfântului Ilie să lovească în toate, numai în cruce nu.

Paloşul Sfântului Ilie are un tăiş din aur şi celălalt din argint. Atunci când îşi foloseşte tăişul de aur, aduce mană, când loveşte cu cel de argint, aduce grindină.

Roţile zimţuite ale carului Sfântului Ilie sparg cerul şi revarsă apă din nori peste pământ.

Dacă se arată vreme de furtună, trebuie să aprinzi tămâie în casă, ca nu cumva să fie vreun drac adăpostit înlăuntru şi să atragă astfel fulgerele Sfântului Ilie.

Pentru a se pune la adăpost de biciul de foc al Sfântului Ilie, diavolii se pitesc pe pământ, sub stresinele caselor, în copaci, în turlele bisericilor sau în trupurile animalelor. Din acest motiv, nu ţi se recomandă să laşi afară animale, mai ales câini, pisici şi capre.

În ajunul zilei de Sfântul Ilie, fetele îşi pot ghici ursitul. Pentru aceasta, ele merg pe câmpuri, se dezbracă în pielea goală şi se tăvălesc prin cânepă. Dacă în acea noapte ele viseză cânepă verde, înseamnă că se vor mărita cu un bărbat tânăr; dacă în vis le apare cânepă uscată, sunt sortite unui soţ bătrân.

În dimineaţa zilei de Sfântul Ilie, se culeg plante de leac, dar şi ierburi de farmece şi vrăji. Plantele ce urmau a fi utilizate în practici magice trebuia să fie udate de sângele unui cocoş tăiat deasupra lor.

Busuiocul adunat cu acest prilej este pus la uscat sub streşini, în cămări sau poduri ori este adus la biserică, pentru a fi binecuvântat şi aşezat la icoane, după care este ars. Cenuşa busuiocului este păstrată în casă, pentru a lecui copiii de bubele rele apărute în gură.

Până în ziua Sfântului Ilie nu este îngăduit să se mănânce mere şi nu este voie că acestea să se lovească unul de celălalt, întrucât lucrul asta aduce grindină.

Pe dată de 20 iulie, se aduc mere în biserica pentru sfinţire, aceste fructe speciale devenind de aur pe cealaltă lume.
În aceeaşi zi, se celebrează "Moşii de Sfântul Ilie", prilej de de comemorare a copiilor morţi, când se dau mere de pomană copiilor din vecini sau celor întâlniţi în cale. Dacă pomul din care se dau merele a fost scuturat  sau dacă s-au luat ori mâncat mere din el înainte de 20 iulie, Sfântul Ilie va aruncă cu grindină pe pământurile celor ce au păcătuit astfel.

De Sfântul Ilie, are loc "retezatul stupilor", adică cea dintâi recoltare a mierii de albine din an, cu condiţia ca ziua de 20 iulie să nu pice duminică, luni, miercuri ori vineri.
Adunatul mierii era o îndeletnicire exclusiv masculină, practicată de persoane curate la trup şi la suflet şi era urmată de o petrecere la care vecinii erau poftiţi să guste din aurul albinelor sau să se îndulcească cu ţuică amestecată cu miere. La acest festin nu trebuiau să fie invitaţi străinii sau oameni ce se îndeletniceau cu vrăji, în caz contrar, rodnicia fiind alungată din stupi.

În ziua de 20 iulie, nu este bine să se lucreze. Orice om care nu respectă această zi este pedepsit cu asprime de Sfântul Ilie, cu furtună sau grindină peste ogoarele ori grădina lui. În unele zone, există chiar şi interdicţia de a se aprinde focul în vatră, pentru gătitul mâncării.

Pe 20 iulie, în unele zone ale ţării, la "hora Santiliei", ciobanii coborau cu turmele de la stăni, le dăruiau fetelor îndrăgite un cas şi o furcă de tors crestată, după care le invitau la horă.
Tinerele femei care nu jucau la acest dans ritual nu puteau fi peţite şi nu se puteau mărita în acel an.
De altfel, ciobanii nu avea voia să coboare în sat ori să fie vizitaţi de femei, până în în ziua de Sfântul Ilie, în acest fel curăţenia lor trupească asigurând rodnicia turmei de oi.

Copyright © diane.ro


Articole din acelasi domeniu in blogul Dianei:

Sfântul Ilie îl omoară pe drac oriunde ar fi | O legendă despre Sfântul Ilie

Când este ziua Sfântului Ilie? | O legendă despre Sfântul Ilie

Numele Ilie- semnificație, etimologie, numerologie

Viața Sfântului Ilie

Mesaje de Sfântul Ilie | Felicitări, urări,SMS de Sfântul Ilie

Noaptea Sfantului Andrei - Vraji, farmece si superstitii de maritis

Legendele Sfantului Valentin

Sfantul Nicolae – Traditii si obiceiuri din Europa

4 comentarii:

  1. Atunci, să tune şi să fulgere cât mai des!

    RăspundeţiȘtergere
  2. Acesta zi de 19 iulie -20 iulie imi aminteste de cunuia la birica si civila in 1987, un timp forte claduiros, adevarat o caldura caniculra, dadr imrejuriel aufacut cxu un bait sa ma desrtesc de costenul meu din sagtul delni loctea pirtesti d ejos judetul suceva romnia. Va multumesc strugar rahila Olguta.

    RăspundeţiȘtergere
  3. Foarte interesant si fascinant,iti starneste curiozitatea si te face sa nu faci multe lucruri din cele de mai sus!

    RăspundeţiȘtergere