duminică, 9 august 2015

Cu cât ai păcătuit mai mult, cu atât eşti mai sfânt | O poveste de Osho

Se povesteşte că un rabin, un învăţător hasidic, pe nume Baal Shem, a fost vizitat odată de o femeie. Ea avea cam 70 de ani, iar bărbatul său, în jur de 80 de ani, ajunsese puţin câte puţin să devină un om virtuos. Întreaga lui viaţă fusese un păcătos, aşa că nevasta sa venise la rabin pentru a-i mulţumi că reuşise în fine să îl convertească, un lucru ce părea să fi fost imposibil de-a lungul vieţii sale înglodate în păcate. Femeia voia să îşi arate marea sa recunostiinta faţă de Baal Shem.

O poveste de Osho
Fusese dintotdeuna pioasă, nu fusese nicicând înfrântă de ispitele lumii şi nu greşise vreodată, nu se abătuse nici măcar o dată de la drumul drept din viaţă şi era convinsă că raiul o va primi cu braţele deschise, ştiind, în acelaşi timp, cât se poate de bine, că soţul ei nu putea să ajungă decât în iad. Cu toate astea, l-a întrebat pe Baal Shem, "Chiar dacă acum s-a îndreptat, poate fi vreo speranţă ca soţul meu păcătos să ajungă în răi?" Baal Shem a râs şi i-a răspuns, "Cu cât a păcătuit mai mult, cu atât este mai sfânt."

Femeii nu i-au picat bine aceste cuvinte, s-a amărât şi a exclamat, "Atunci de ce nu mi-ai spus asta mai înainte? De ce nu mi-ai zis asta acum 40 de ani?"

Cu cât este cineva mai păcătos, cu atât mai mult poate castiga în sfinţenie. Această femeie s-a regăsit în adâncurile iadului atunci când a aflat că soţul ei va merge în rai. Astfel de oameni, aşa-zişi virtuoşi, au creat iadul. Fără ei, graţie îmbelşugatei mile divine, iadul nu ar exista. Sfinţii vor primi ce li se cuvine pentru că au ajuns spre dimineaţă; păcătoşii vor fi şi ei dăruiţi dacă au sosit înspre seară. Oricine este pe cale să fie bine primit. Este un dar.

Eu sunt aici nu ca un negoţ, ci ca un dar. Dar voi sunteţi atât de înspăimântaţi, de temători. Puteţi înţelege negoţul, ştiţi cu ce are de a face, dar nu aveţi cum înţelege darul, căci nu ştiţi cu ce are de a face. Puteţi înţelege atunci când vi se pun nişte condiţii. Dar, dacă nu vi se cere nimic, va simţiţi rătăciţi.

Toate aşteptările ţin de minte, toate aspectele vieţii ţin de minte, toată aşa-zisa sfinţenie şi tot aşa-zisul păcat aparţin de minte. Atunci când la mijloc nu mai este mintea, nu există nici păcătos, şi nici sfânt, iar darul pogoară, pur şi simplu, peste voi.


Articole din acelaşi domeniu în Blogul Dianei:

Două portrete: Iisus şi Iuda 

Paradisul este în tine | O poveste cu tâlc 

Maestrul m-a sărutat pe frunte! | O poveste de Osho

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu