joi, 11 august 2016

Zodia şi constelaţia Vărsătorului - Mit şi legendă

Constelaţia şi zodia Vărsătorului poartă în latină numele de Aquarius, adică "purtătorul de apă/pocal." Gruparea stelară Aquarius este amplasată într-o regiune ce este asociată cu marea, apa, întrucât conţine constelaţii precum Pisces (Peşti), Eridanus (Râul) şi Cetus (Balena).

A zecea ca mărime din boltă cerească, constelaţia Vărsătorului înglobează vestita stea supergigantica Sadalsuud (Beta Aquarii), clusterele globulare Messier 2 şi Messier 72, galaxia pitică Aquarius, galaxia "Atomi pentru pace" (NGC 7252), nebuloasele Saturn şi Helix, şi se învecinează cu constelaţiile Aquila, Capricornus (Capricorn), Cetus, Delphinus (Delfin), Equuleus, Pegasus (Pegas), Pisces (Peşti), Piscis Austrinus, şi Sculptor.
Zodia şi constelaţia Vărsătorului

Zodia Vărsătorului reflectată în cer este descrisă drept un tânăr turnând apă sau nectar dintr-o amforă în gura Peştelui Sudic, reprezentat de constelaţia Piscis Austrinus.

Femeia Vărsător - Prietenă, iubită, soţie şi mamă 

Vărsătorul este asociat cu un mit grecesc, în care Ganimede (Ganymedes), un frumos băiat frigian, a fost luat de pe pământ de un vultur care l-a adus pe muntele Olimp pentru a-i servi drept paharnic lui Zeus. A fost răpit de pe muntele Ida din Frigia pe când avea grijă de o turmă de oi. Zeus îl zărise şi se îndrăgostise de el, trimiţând un vultur (Aquila), sub luând forma unui vultur pentru a-l aduce aproape de el. Drept compensaţie, Zeus i-a dat tatălui lui Ganimede, regele Laomedon al Troiei, doi armăsari nemuritori de o frumuseţe nemaipomenită, după unii aceştia fiind chiar Pegasus şi Equuleus.

În Olimp, Zeus i-a dăruit lui Ganimede tinereţe eternă, nemurire şi slujba de paharnic al zeilor. Se spune că toate divinităţile olimpiene erau încântate de Ganimede cu excepţia lui Hera, consoarta lui Zeus, care îl considera un rival în câştigarea afecţiunii soţului ei.
În timpurile romanilor, Ganimede servea drept o denumire populară a sclavilor arătoşi ce îndeplineau funcţia de paharnici.

Într-o altă legendă din antichitate, constelaţia Vărsătorului îl reprezintă pe Deucalion, fiul lui Prometeu, care supravieţuise marelui potop împreună cu nevasta lui, Pyrrha.

În mitologia egipteană, Vărsătorul era identificat cu GU.LA (cel măreţ), zeul Ea, iar în miturile din Egipt acesta constelaţie era un simbol al zeului Nilului. Hapi, zeitatea Nilului, era înfăţişată ca purtând o tavă cu mâncare şi turnând apă în două ulcioare mari.

Astronomii din alte vremuri numeau Vărsătorul "Cecrops," un rege iubit şi fondator al Atenei. Totoodata, în miturile greceşti, Cercopii erau creaturi răutăcioase ale pădurii, care trăiau în Termopile sau în Euboea, şi cutreierau lumea punând la cale tot felul de pozne. Erau doi gemeni, uneori ştiuţi ca Theia şi Oceanus, nişte mincinoşi, pungaşi şi hoţomani notorii.

Bărbatul Vărsător - Dragoste şi cucerire

Conform astrologiei străvechi, Vărsătorul guvernează peste partea de sub genunchi a picioarelor şi peste sistemul vascular.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Postare prezentată

Sfântul Nicolae – Tradiții și obiceiuri din Europa

În cele mai multe părti ale Europei, Sfântul Nicolae, sărbătorit în ziua de 6 decembrie, este cunoscut ca cel mai darnic personaj religios ...